Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Voronin, Bătrîncea şi Caraman au primit „NU” de la Curtea Constituţională. Sesizarea privind referendumul, inadmisibilă

22 Mart. 2024, 09:58
 // Categoria: Politica // Autor:  Victoria Laur
22 Mart. 2024, 09:58 // Politica //  Victoria Laur

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) din Parlament, prin care se cerea controlul legalității deciziei de a organiza referendumul privind integrarea europeană concomitent cu alegerile prezidențiale. Solicitarea a parvenit de la Vladimir Voronin, Vlad Bătrîncea și Diana Caraman.

Parlamentarii invocau faptul că, potrivit Codului Electoral, referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale. De asemenea, ei se refereau și la Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, emis de Curtea Constituțională, menționând că potrivit lui „dacă desfășurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după desfășurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În jurisprudența sa, Curtea a notat că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, existând numeroase exemple relevante (a se vedea Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 101; HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 31). De asemenea, Curtea a menționat că rațiunea organizării în aceeași zi a alegerilor parlamentare și a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor (a se vedea Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 106), iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să conducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine (a se vedea HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 32). Prin urmare, având în vedere această jurisprudență, Curtea a respins argumentul autorilor sesizării care au afirmat existența unei ingerințe în articolul 38 din Constituție.

Autorii sesizării au susținut că Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 și, în particular, §§ 102-104 din acesta, interzic organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile prezidențiale.

Curtea a notat că considerentele citate din Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 reprezintă o interpretare a textului de lege pe care l-a considerat echivoc și față de care a formulat o adresă în vederea eliminării ambiguităților legale privind posibilitatea comasării alegerilor și referendumului (§ 107).

Curtea a reținut că ulterior adoptării Avizului nr. 1 din 22 septembrie 2014, legislatorul a stabilit în Codul electoral posibilitatea organizării referendumului și a alegerilor la aceeași dată. De asemenea, Curtea a subliniat raționamentele Hotărârii nr. 5 din 14 martie 2019, în care a constatat că organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile este posibilă”, transmit magistrații CC.

Drept urmare, Curtea menționează că potrivit Codului bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneția pe 17-18 iunie 2022, nu este exclusă posibilitatea desfășurării alegerilor și a referendumului în aceeași zi, însă nu se recomandă asemenea decizii dacă ambele scrutine vizează o singură instituție. Astfel, sesizarea BCS a fost declarată inadmisibilă.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!