Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) din Parlament, prin care se cerea controlul legalității deciziei de a organiza referendumul privind integrarea europeană concomitent cu alegerile prezidențiale. Solicitarea a parvenit de la Vladimir Voronin, Vlad Bătrîncea și Diana Caraman.

Parlamentarii invocau faptul că, potrivit Codului Electoral, referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale. De asemenea, ei se refereau și la Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, emis de Curtea Constituțională, menționând că potrivit lui „dacă desfășurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după desfășurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În jurisprudența sa, Curtea a notat că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, existând numeroase exemple relevante (a se vedea Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 101; HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 31). De asemenea, Curtea a menționat că rațiunea organizării în aceeași zi a alegerilor parlamentare și a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor (a se vedea Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 106), iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să conducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine (a se vedea HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 32). Prin urmare, având în vedere această jurisprudență, Curtea a respins argumentul autorilor sesizării care au afirmat existența unei ingerințe în articolul 38 din Constituție.

Autorii sesizării au susținut că Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 și, în particular, §§ 102-104 din acesta, interzic organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile prezidențiale.

Curtea a notat că considerentele citate din Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 reprezintă o interpretare a textului de lege pe care l-a considerat echivoc și față de care a formulat o adresă în vederea eliminării ambiguităților legale privind posibilitatea comasării alegerilor și referendumului (§ 107).

Curtea a reținut că ulterior adoptării Avizului nr. 1 din 22 septembrie 2014, legislatorul a stabilit în Codul electoral posibilitatea organizării referendumului și a alegerilor la aceeași dată. De asemenea, Curtea a subliniat raționamentele Hotărârii nr. 5 din 14 martie 2019, în care a constatat că organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile este posibilă”, transmit magistrații CC.

Drept urmare, Curtea menționează că potrivit Codului bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneția pe 17-18 iunie 2022, nu este exclusă posibilitatea desfășurării alegerilor și a referendumului în aceeași zi, însă nu se recomandă asemenea decizii dacă ambele scrutine vizează o singură instituție. Astfel, sesizarea BCS a fost declarată inadmisibilă.

#BCS #Curtea Constitutionala #inadmisibilî #referendum #sesizare

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.