Liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, „nu vede cu ochi buni” proiectul de lege privind posibilitatea de evaluare și demitere a procurorului general, însă vede și partea bună a acestei inițiative legislative, în partea ce ține de evaluarea acestuia și a tuturor procurorilor.

Astfel, Voronin afirmă că, proiectul de lege ar fi „foarte bun”, dacă ar prevedea doar procedura de evaluare a procurorului general și a celorlalți procurori și să fie omisă demiterea procurorului-șef.

Drept urma a acestei inițiative, Voronin afirmă că, guvernarea ar dori astfel să-și pună în funcție „propriul procuror de buzunar”, lucru care a fost infirmat de către autorul proiectului, deputatul PAS, ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, afirmând că „PAS nu are nevoie de un procuror de buzunar”, ci unul „care să lucreze conform așteptărilor oamenilor”.

De asemenea, Voronin a declarat că, prin acest proiect de lege, noul ministru al Justiției s-ar compromite prin expunerea acestui proiect de lege, iar activitatea sa de mai departe ar putea fi contestată de către comunitățile de drept din țară.

Amintim că, de aproape 2 ore, în Parlament se dezbate proiectul de lege privind modalitatea de sancționare a procurorului general, în cazul admiterii unor derapaje de la activitatea și obligațiunile sale.

#Procuratura #procuror general #Sergiu Litvinenco #Vladimir Voronin

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.