La sfârșitul lunii august, fostul președinte al Estoniei Kersti Kaljulaid declara că nu se așteaptă la faptul ca Ucraina să adere la UE în următorii 20 de ani. Aparent, același lucru este valabila atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Georgia, scrie presa din Lituania cu trimitere la un interviu oferit de către fostul premier al țării Andrius Kubilius.

Dacă nu se schimbă prevederile UE din ultimul deceniu, Ucrainei, Georgiei și Moldovei nu li se va oferi o agendă mai ambițioasă. Integrarea nu este de așteptat până în 2040. Situația ar deveni foarte periculoasă. Motivația reformei în aceste trei țări depinde în mare măsură de obiectivul care poate fi atins. Dacă UE nu își propune un obiectiv, motivația va scădea foarte repede și în cele din urmă va dispărea cu totul, susține Andrius Kubilius.

Consider că UE trebuie să precizeze că este responsabilă și pentru succesul vecinătății sale. Această înțelegere trebuie să fie foarte pragmatică. Acesta este singurul mod de a exporta succesul în aceste țări, dar nu de a importa haos. Dacă vrem stabilitate și dezvoltare, trebuie să dăm posibilitatea Ucrainei, Georgiei și Moldovei să se integreze cu o perspectivă foarte clară. UE nu a făcut acest lucru până acum, a adăugat oficialul lituanian.

În opinia lui Andrius Kubilius, UE știe foarte bine să refer lecții despre reforme și democrație, însă se discută foarte puțin cu aceste țări.

Aceasta este o abordare foarte greșită. Se spune că și acum, cu 27 de state, fiecare cu drept de veto, luarea deciziilor devine foarte dificilă. Franța se teme că aderarea țărilor balcanice, cunoscându-le calea emoțională, va scăpa de sub control UE. Un exemplu de opoziție față de Bruxelles este Polonia și Ungaria, ale căror principii juridice creează multe probleme. Dezvoltarea poate avea loc în etape. De exemplu, în faza inițială, țărilor Parteneriatului Estic li se poate oferi integrarea în Spațiul Economic European. Țările candidate ar putea să participe la piața economică unică, să profite de toate beneficiile integrării, dar să nu participe la luarea deciziilor. Această metodă ne va permite să ne deplasăm dintr-un punct de oprire. Unele țări UE cred în mod eronat că acest lucru ar putea duce la furie Kremlinul. Dimpotrivă, extinderea UE la țări precum Ucraina poate ajuta la transformarea Rusiei, a adăugat parlamentarul european.

#Aderarea la UE #Moldova #UE

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.