Popularitatea vehiculelor electrice este în continuă creștere la nivel mondial. Având în vedere că tot mai mulți șoferi sunt interesați să achiziționeze un vehicul electric, acest nou segment de cerere se reflectă și în piața mașinilor second hand. Potrivit lui Matas Buzelis, expert automobilistic din cadrul companiei de date auto carVertical, vânzătorii necinstiți pot modifica kilometrajul mașinilor electrice pentru a ascunde starea reală a bateriei și pentru a crește valoarea vehiculului.

Iată ce ar trebui să ia în considerare cumpărătorii atunci când cumpără o mașină electrică la mâna a doua:

Vehiculele electrice mai scumpe se depreciază mai repede și prin urmare cumpărătorii aleg adesea să cumpere mașini vechi de câțiva ani care și-au pierdut deja o parte semnificativă din valoare. Acest lucru este relevant în special pentru șoferii care achiziționează un vehicul electric în leasing și care doresc să evite plățile lunare mari.

Tesla Model 3 este vehiculul electric cel mai frecvent verificat pe platforma carVertical (cu o pondere de 16,1% din toate verificările vehiculelor electrice). Acest model este cunoscut pentru deprecierea redusă și pentru popularitatea ridicată de care se bucură pe piața autoturismelor rulate. Model S (11,84%), Nissan Leaf (11,83%), Audi e-tron (9,8%) și Volkswagen Golf (9,5%) se numără și ele printre cele mai verificate modele EV.

„Tesla are o imagine puternică pe piața vehiculelor electrice și mulți șoferi își doresc un model de la acest producător. Aceste mașini oferă kituri excelente de siguranță și tehnologie, precum și autonomie mare după o încărcare completă. Cel mai important avantaj este că își păstrează foarte bine valoarea în timp. Puteți găsi prețuri foarte bune pentru un Model 3 la mâna a doua, dar cu siguranță nu sunt cele mai ieftine opțiuni”, explică Buzelis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un kilometraj ridicat înseamnă o baterie uzată

Producătorii de vehicule electrice oferă de obicei o garanție pentru baterii de 8-10 ani sau de 160.000 de kilometri. Cu cât kilometrajul unui vehicul electric este mai mare, cu atât starea bateriei acestuia poate fi mai proastă. Cu toate acestea, uzura bateriei depinde și de modul în care a fost încărcată mașina: dacă proprietarul a folosit frecvent stații de încărcare rapidă sau a încărcat-o lent, până la 80%, așa cum recomandă producătorii.

Vehiculele electrice care au kilometrajul dat înapoi reprezintă o problemă majoră deoarece îngreunează evaluarea stării reale a bateriei. Conform datelor carVertical, 2,6% dintre toate vehiculele electrice verificate pe platformă aveau kilometraj dat înapoi. Kilometrajul mașinilor hibride (4,5%), pe benzină (5,4%) și diesel (6,2%) a fost și mai des modificat.

Cu cât bateria unui vehicul electric este mai uzată, cu atât distanța pe care o poate parcurge este mai mică. O mașină electrică mai veche nu va avea o autonomie la fel de mare ca un model similar abia scos de pe linia de asamblare. Scăderea autonomiei provoacă anxietate în rândul șoferilor și este probabil unul dintre motivele principale pentru care mulți încă evită să cumpere vehicule electrice.

#expert #masini electrice #soferi

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.