Fundația Est-Europeană (FEE), cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei, anunță Concursul repetat de granturi pentru crearea sau dezvoltarea întreprinderilor sociale. Acest concurs substituie concursul de granturi organizat în perioada 31 octombrie 2022 – 25 noiembrie 2022, care a fost anulat. Data limită de depunere a propunerilor de proiect este 20 martie curent.

Organizațiile interesate de lansarea unei întreprinderi sociale sau cele care gestionează o afacere socială și doresc să o dezvolte sunt îndemnate să aplice la concursul repetat de granturi. De asemenea, la concursul repetat de granturi pot aplica și organizațiile care au depus proiecte în perioada 31 octombrie 2022 – 25 noiembrie 2022.

Potrivit FEE, suma totală pentru concursul de granturi este de 375.000 de euro. Suma maximă oferită per proiect nu va depăși 37.500 euro. Perioada de implementare a proiectelor nu va depăși 18 luni.

În cadrul concursului de granturi pot aplica cu propuneri de proiect organizațiile nonprofit (necomerciale) de pe ambele maluri ale Nistrului; organizații ale societății civile, de ex.: asociații obștești, fundații, organizații comunitare, instituții necomerciale. La concurs sunt eligibili solicitanții responsabili direct de pregătirea și gestionarea proiectului, fără a acționa ca intermediar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concursul de granturi se va desfășura în două etape:

Evaluarea dosarului;
Evaluarea planurilor de afaceri și a proiectelor.

Câștigătorii concursurilor de granturi vor fi anunțați în termen de 30 de zile de la data limită de depunere a aplicațiilor. Pentru mai multe detalii despre concursul de granturi și lista de documente necesare pentru a aplica accesați pagina web a Fundației Est Europene.

Concursul de granturi este organizat în cadrul proiectului proiectul „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

#afacere sociala #concurs #Fundația Est-Europeană #granturi

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.