Invalda INVL – cel mai mare grup de gestionarea activelor din Țările Baltice, cu o istorie de peste 30 de ani. Companiile din cadrul grupului gestionează sau supraveghează active de peste 1,5 miliarde de euro în diferite clase. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity, membru al INVL Asset Management și președintele consiliului maib, despre metodele și tehnologiile utilizate în acest domeniu, precum și despre modul în care țările baltice abordează problema deșeurilor și protejează mediul înconjurător.

Cum Eco Service asigură colectarea și sortarea corespunzătoare a materialelor pentru reciclare în orașe?

Eco Service este o companie de top din Lituania care activează în domeniul colectării și reciclării deșeurilor, cu orientare spre dezvoltarea durabilă și minimizarea impactului asupra mediului. Compania implementează activ noile tehnologii și dispune de una dintre cele mai moderne parcări și echipamente pentru sortarea deșeurilor din Țările Baltice. Acest lucru permite Eco Service să proceseze și să pregătească pentru reciclare aproximativ 3,5 mii de tone de materiale reciclabile în fiecare lună.

Eco Service deține peste 400 de mii de containere de diferite tipuri, potrivite pentru colectarea diverselor tipuri de deșeuri: de la gunoiul menajer la materiale comerciale specifice. Pentru sortarea și reciclarea deșeurilor, grupul administrează 14 platforme, unde se efectuează sortarea și alte operațiuni de pregătire pentru reciclare.

Eco Service activează prin două metode. Prima este deservirea municipalitățlor și colectarea deșeurilor municipale. Pentru a obține astfel de contracte, compania trebuie să câștige o licitație, iar durata contractelor este, de obicei, între 3 și 5 ani, în funcție de municipalitate și de tipul de deșeuri. A doua direcție de afaceri este deservirea clienților comerciali, cum ar fi întreprinderile care folosesc cantități mari de ambalaje și materiale reciclabile, inclusiv plastic, hârtie și alte resurse.

Ce tehnologii utilizează Eco Service pentru a optimiza reciclarea și a reduce impactul negativ asupra mediului?

Pe termen lung, Eco Service ia în considerare mai multe căi de gestionare a fluxurilor de deșeuri. În funcție de tipul de material, deșeurile pot fi fie reciclate în fabricile proprii, fie transferate altor companii de reciclare. Grupul Eco Baltia deține două fabrici de reciclare a plasticului, ceea ce permite companiei să prelucreze o parte din deșeuri pe cont propriu și, de asemenea, să colaboreze cu alte întreprinderi cu capacități similare.

Până în 2030, țările Uniunii Europene doresc să reducă semnificativ volumul deșeurilor trimise la poligoane de gunoi. În cadrul acestei strategii, taxele pentru colectarea deșeurilor cresc, motivând toți participanții la activitatea economică să sorteze și să recicleze deșeurile mai intens. În Lituania, de exemplu, taxa pentru depozitarea deșeurilor este de 55 de euro pe tonă, în timp ce în Letonia este deja de 110 euro pe tonă. Creșterea taxelor încurajează toată lumea – de la persoane fizice la companii – să reducă volumele de deșeuri direcționate către poligoane de gunoi și să se concentreze pe recuperarea și reciclarea resurselor secundare.

Spuneți-ne, vă rog, cum colaborează compania cu municipalitățile pentru a crește rata de prelucrarea a deșeurilor?

Fiecare municipiu își dorește să mențină curățenia și ordinea în oraș, pentru ca străzile să fie frumoase și îngrijite, iar gunoiul să fie colectat și reciclat la timp. Pentru acest lucru, municipiile organizează licitații cu cerințe pentru companiile dispuse să ofere astfel de servicii. În aceste licitații pot fi prevăzute diferite sarcini — de la colectarea regulată a deșeurilor menajere până la organizarea colectării unor materiale specifice, cum ar fi aparatele electrice, sticla sau plasticul, în scopul creșterii cantităților reciclate. Eco Service și alte companii respectă cerințele licitațiilor, asigurând curățenia și colectarea materialelor necesare pentru a satisface cerințele fiecărui municipiu și pentru a îmbunătăți situația ecologică.

Cum compania Eco Service măsoară impactul serviciilor sale asupra mediului înconjurător și ce indicatori sunt utilizați pentru urmărirea progresului în domeniul dezvoltării durabile?

Precum și majoritatea companiilor, controlăm nivelul emisiilor de CO₂ în atmosferă, dorim să minimizăm impactul nostru asupra mediului. Uniunea Europeană a stabilit de asemenea standarde pentru statele membre, definind obiectivele țintă pentru colectarea și reciclarea diferitelor tipuri de ambalaje. Astfel, pentru plastic acest obiectiv este de 50%, pentru sticlă — 70%, pentru metal — 70%, iar pentru hârtie și carton — 75%. Aceste norme treptat vor crește.

Fiind o companie de top în țară, lucrăm activ pentru a ajuta Lituania să atingă și chiar să depășească aceste standarde. Activitatea noastră este concentrată pe creșterea volumelor de deșeuri colectate și reciclate, contribuind astfel la îndeplinirea angajamentelor țării față de UE și la îmbunătățirea situației ecologice.

Acum să discutăm puțin despre Eco Baltia. Care sunt principalele servicii de reciclare a deșeurilor oferite de Eco Baltia în Letonia și cum contribuie acestea la dezvoltarea durabilă?

În Letonia Eco Baltia include compania Eco Baltia Vide, care este similară cu Eco Service din Lituania și oferă servicii complete de colectare și gestionare a deșeurilor pentru diferite categorii de clienți. Totuși, în grupul Eco Baltia există și o companie unică pentru Letonia — Green Dot, care oferă servicii producătorilor și importatorilor de ambalaje, ajutându-i să își îndeplinească obligațiile de colectare și reciclare a materialelor de ambalaj, contribuind astfel la gestionarea durabilă a resurselor.

Eco Baltia este cel mai mare grup din domeniul serviciilor ecologice și gestionării complete a deșeurilor în țările Baltice:

26 de facilități pentru gestionarea deșeurilor
~450 de mașini specializate pentru colectarea deșeurilor
peste 450.000 de containere
~590.000 de tone de deșeuri colectate anual în țările Baltice
~105.000 de tone de materiale reciclabile sortate și pregătite pentru reciclare
~12.000 de tone de plastic reciclat (PE/PP)
Managementul reciclării a aproximativ 130.000 de tone de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice, precum și deșeuri periculoase care ajung pe piață.

Grupului Eco Baltia i s-a alăturat și Eko Osta — o companie specializată în reciclarea deșeurilor lichide și periculoase. Aceasta procesează produsele petroliere colectate de la nave și se ocupă de reciclarea viceuri mobile și a altor deșeuri complexe.

Eco Baltia mai gestionează și două fabrici moderne de reciclare a plasticului. Prima fabrică – Iterum, a deschis recent o unitate capabilă să recicleze până la 60.000 de tone de deșeuri din plastic, inclusiv sticle PET. A doua fabrică – Nordic Plast, reciclează folie din polietilenă de densitate joasă (LDPE), inclusiv folie alimentară, și produce granule care pot fi utilizate pentru fabricarea de folie nouă. Capacitatea anuală a acesteia este de 12.000 de tone.

Aceste fabrici și serviciile complete de colectare a deșeurilor permit Eco Baltia să promoveze reciclarea durabilă și susținerea economiei circulare, ceea ce este important pentru atingerea obiectivelor ecologice ale Letoniei și ale întregii Uniuni Europene.

Eco Baltia este cel mai mare grup din țările Baltice în domeniul serviciilor ecologice și al gestionării complete a deșeurilor.

Cum Eco Baltia asigură sortarea și reciclare adecvată a diferitelor tipuri de material?

Eco Baltia este cea mai mare companie din domeniul managementului ecologic și reciclării deșeurilor în țările Baltice. La fel ca Eco Service, compania Eco Baltia deține aproximativ 200 de mașini specializate și 12 stații de transfer, asigurând un serviciu eficient și gestionarea tuturor fluxurilor de deșeuri.

Care sunt materialele pe care Eco Baltia le consideră cele mai des reciclabile și care necesită un tratament special?

Cele mai solicitate materiale pentru reciclare sunt, desigur, cartonul, hârtia, plasticul și sticla. Totuși, cele mai mari dificultăți le prezintă deșeurile periculoase, pentru care statul impune cerințe foarte stricte. Colectarea și reciclarea acestor materiale este una dintre cele mai complicate și responsabile aspecte din domeniul gestionării deșeurilor.

Ce inițiative ia Eco Baltia pentru a crește gradul de conștientizare a populației asupra importanței reciclării?

În Letonia, compania Green Dot, parte a grupului Eco Baltia, este activă în promovarea sortării deșeurilor, organizând campanii de marketing și inițiative educaționale pentru a încuraja oamenii să gestioneze conștient deșeurile. O atenție deosebită se acordă educației copiilor — Green Dot organizează evenimente și vizite la fabricile de reciclare și ariile companiei, unde elevii sunt adesea invitați. Dacă o școală are o inițiativă, elevii pot înșiși vedea cum se desfășoară procesul de sortare și reciclare și pot înțelege cât de multe deșeuri generează fiecare persoană zilnic — în medie, mai mult de un kilogram pe zi. Pe măsură ce crește nivelul de trai, crește și cel al deșeurilor.

Pentru a preveni acumularea de deșeuri și a minimiza necesitatea de a construi depozite (depozite noi nu s-au mai deschis, iar unele sunt închise), există două soluții: reducerea consumului de ambalaje de plastic de unică folosință și sortarea atentă a deșeurilor pentru reciclare.

Așadar, în Letonia și Lituania, locuințele au containere separate pentru sortare? Separat pentru sticlă, hârtie și deșeuri lichide?

Da, exact. Cele mai importante fracțiuni sunt deșeurile municipale, adică gunoiul menajer care nu poate fi reciclat, și containerele separate pentru plastic, metal și sticlă. Acum sunt introduse containere pentru deșeurile organice, în care se pot arunca, de exemplu, coji de cartofi și alte deșeuri organice. Aceste deșeuri sunt colectate în pungi portocalii, dar sistemul nu funcționează perfect și nu toată lumea înțelege de ce acest lucru este necesar.

În Letonia, de exemplu, pentru proprietarii de case particulare, sortarea este economic avantajoasă: dacă deșeurile sunt sortate, colectarea acestora este gratuită. Acest lucru îi stimulează pe oameni să separe cât mai multe materiale reciclabile — plastic, hârtie, metal și sticlă, care pot fi reciclate și reutilizate.

Cu ce probleme se confruntă Eco Baltia în încercarea de a încuraja mai mulți cetățeni și întreprinderi să adopte practici de reciclare?

Tariful pentru colectarea deșeurilor de la depozite crește anual, iar aceste costuri se reflectă în tarifele pentru populație. Prin urmare, dacă oamenii vor să plătească mai puțin, trebuie să încerce să genereze mai puțin gunoi. Aici sunt doi factori importanți: pe de o parte, educația populației și formarea unei culturi a sortării și reciclării deșeurilor, pe de altă parte, motivația economică, unde reducerea costurilor depinde de consumul conștient și de reducerea cantității de deșeuri.

Cum ajută procesul de reciclare a deșeurilor al Eco Baltia la conservarea resurselor naturale și reducerea impactului asupra mediului?

În ceea ce privește reciclarea, o tonă de plastic reciclat reduce emisiile de CO₂ cu două tone, ceea ce scade semnificativ nivelul de emisii. În Letonia, reciclăm aproximativ 77.000 de tone de plastic, ceea ce înseamnă că acest volum nu mai este necesar pentru producerea plasticului nou, iar alte companii pot utiliza materialul nostru reciclat pentru a fabrica sticle noi sau pungi de gunoi.

După cum am menționat deja, avem o strategie care prevede o planificare atentă a colectării și reciclării fiecărui tip de material. De exemplu, lansăm o nouă inițiativă pentru a crea cea mai mare rețea de colectare a textilelor. În prezent, sortăm acest material și îl trimitem în Africa, unde este reutilizat. Totuși, pe termen lung, avem planuri de a construi o fabrică de reciclare a textilelor. În acest moment, instalăm containere pentru colectarea textilelor, pentru a încuraja sortarea și reciclarea acestora.

Containerele pentru colectarea hainelor uzate sunt deja disponibile în Lituania.

Ce rol joacă tehnologiile în procesul de reciclare a deșeurilor în Eco Baltia, în asigurarea eficienței gestionării bune a deșeurilor?

Sortarea manuală a deșeurilor nu este doar o muncă grea și nerecunoscătoare, ci și un proces ineficient. De aceea, investim activ în automatizarea sortării materialelor secundare. În Letonia, am investit recent 13 milioane de euro pentru construirea unui centru masiv de sortare. În Lituania, planificăm să deschidem cel mai mare centru de sortare a materialelor secundare din regiunea baltică în primăvara anului viitor, pentru acesta vor fi alocate 18 milioane de euro.

Sunt convins că, pentru a atinge o eficință în acest domeniu, sunt necesare investiții semnificative și tehnologii moderne. Fără acestea, nu se poate asigura un nivel înalt de reciclare și o gestionare eficientă a deșeurilor.

Puteți explica abordarea Eco Baltia față de economia circulară și modul în care compania integrează reciclarea deșeurilor în modelul său de afaceri?

Eco Baltia este cea mai mare companie de reciclare a plasticului și de furnizare de servicii ecologice din regiune. Ne străduim să separăm fiecare material cu care lucrăm din fluxul general de deșeuri. Misiunea noastră este „să găsim valoare în tot ce ne înconjoară”. În ADN-ul companiei noastre este înrădăcinată dorința de a recicla totul și de a găsi chiar și în grămezi de gunoi, aur, figurat vorbind. Asta înseamnă că căutăm constant noi oportunități pentru reciclare și reutilizarea materialelor, ceea ce nu doar că sprijină protecția mediului, dar și creează valoare economică pentru societate.

Care este diferența esențială între Eco Service și Eco Baltia?

Eco Service este o companie 100% subsidiară a Eco Baltia, ceea ce o face parte dintr-un grup mai larg. Este important de menționat că în Eco Baltia, 52,8% din acțiuni sunt deținute de investitori privați, iar 30,5% de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acesta este un parteneriat foarte valoros, în cadrul căruia am obținut multe cunoștințe și am învățat cele mai bune practici în domeniul gestionării deșeurilor și al dezvoltării durabile. Datorită sprijinului BERD, am reușit să îmbunătățim tehnologiile noastre și să extindem capabilitățile, ceea ce ne permite să facem față mai eficient provocărilor din domeniul reciclării și ecologiei.

Date statistice selectate privind gestionarea deșeurilor:

În Moldova nu există fabrici de reciclare a deșeurilor, dar sunt câteva companii care se ocupă de sortarea acestora. Credeți că există perspective pentru dezvoltarea acestui serviciu în Moldova?

Cred că există perspective. Una dintre probleme este dimensiunea țării. De exemplu, în Letonia avem o fabrică care reciclează sticle PET, cu o capacitate de 60.000 de tone, în timp ce în Moldova probabil că avem doar o zecime din volumul necesar. Asta înseamnă că, pentru a asigura volumul necesar de reciclare, ar trebui să importăm materii prime din alte țări.

Totuși, dacă privim acest lucru ca pe o afacere, aceasta poate fi profitabilă și va avea un impact pozitiv asupra mediului. Sunt convins că în Moldova există loc pentru astfel de întreprinderi. Dacă comparăm Moldova cu Lituania ca dimensiune, în Lituania deja există fabrici de reciclare a plasticului, sticlei și cartonului. Astfel, și în Moldova sunt nișe pentru dezvoltare.

Dacă se începe de la zero, va fi necesar un capital semnificativ pentru investiții. Totuși, este important de menționat că arderea deșeurilor poate fi o metodă eficientă de producere a căldurii și energiei electrice, ceea ce reprezintă o resursă suplimentară necesară Moldovei.

www.invaldainvl.md

#Eco Service #Invalda INVL #perspective #reciclare deșeuri

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.