În perioada 27-29 aprilie, UN Women va organiza prima expoziție regională destinată antreprenoriatului feminin în Europa și Asia Centrală. La eveniment vor participa sute de antreprenoare din 12 țări, printre care și Republica Moldova. Scopul expoziției este de a susține și abilita femeile antreprenoare pe timp de pandemie și în urma acesteia, scrie portalul cu profil economic Bani.md.

Expoziția virtuală organizată de UN Women și finanțată de Guvernului Japoniei va aduna sute de afaceri mici și femei antreprenoare, companii mondiale și investitori din Europa și Asia Centrală, pentru a crea planuri de afacere, a prezenta produse și pentru a încuraja antreprenoarele să se extindă pe piață.

Evenimentul este organizat ca un răspuns la impactul devastator al pandemiei COVID-19 într-o regiune în care o pătrime din femeile libere profesioniste și-au pierdut locurile de muncă.

La expoziție vor participa antreprenoare cu companii naționale și internaționale, investitori și investitoare, precum și mentori/mentore, pentru a le ajuta să-și aducă ideile și afacerile la un alt nivel de dezvoltare.

În cadrul expoziției, vor fi oferite șase platforme de creație cu diverse teme, de la branding și marketing, până la colectarea de fonduri și comerț electronic, dar și atragerea investitorilor. La sesiunile de conectare și creație ale expoziției, antreprenoarele vor prezenta ideile lor de afaceri, vor învăța cum să-și îmbunătățească planurile de business prin intermediul inovațiilor, dar și vor cunoaște oameni de afacere și investitori/investitoare din întreaga lume.

Expoziția va dura trei zile, pe parcursul cărora se va desfășura o sesiune scurtă despre puterea creării rețelelor profesionale și schimb de experiență. De asemenea, antreprenoarele și partenerii/ele de afaceri vor avea șansa de a prezenta produsele și ideile lor pe stand-urile expoziției, disponibile online de-a lungul evenimentului.

„Sperăm să întâlnim oameni interesanți care să ne inspire și să creăm parteneriate interesante care ar stimula idei și ar deschide noi usi pentru noi”, au mentionat Ruxanda Spatari și Vasiluța Vasilache, antreprenoare, participante la expoziție.

Mentorate, sesiuni de formare, consolidarea competențelor digitale, crearea de platforme care ar facilita interacțiunea și schimbul de experiență sunt doar câteva dintre instrumentele care, conform participantelor din Republica Moldova, le-ar fi utile antreprenoarelor dar și femeilor care își doresc să inițieze o afacere.

Deschiderea expoziției poate fi urmărită în regim live pe pagina de Facebook UN Women Moldova.

Presa va avea acces la piața virtuală unde antreprenoarele și partenerii/le din sectorul privat vor prezenta afacerile, produsele și serviciile lor la stand-urile desemnate.

#antreprenoriat #expozitie virtuala #femei

Valul de căldură și seceta prelungită au redus considerabil resursele de apă si au compromis culturile agricole in toata Europa. Fermierii francezi avertizează că pierderile se ridică la miliarde de euro, iar efectele ar putea pune presiune atât pe producția de alimente, cât și pe economia europeană, scrie tvrinfo.ro.

Peste 70 la sută din teritoriul Franţei este afectat de secetă. Fermierii se plâng că recoltele sunt mult sub aşteptări ori s-au uscat complet. Guvernul promite despăgubiri și un plan de sprijin pentru sectorul agricol.

În Olanda, fermierii nu mai au voie să folosească apa din râuri și canale pentru irigații, într-un moment în care seceta a devenit critică.

Și în Regatul Unitefectele secetei sunt tot mai vizibile, după cea mai uscată lună iulie înregistrată din 1836 încoace. Milioane de oameni se confruntă cu restricții privind consumul de apă, iar în estul Londrei și în Essex, mii de locuinţe au rămas temporar fără apă la robinet, după ce temperaturile extreme au avariat reţeaua de alimentare.

În Bosnia și Herțegovina, culturile de porumb sunt grav afectate de caniculă şi lipsa precipitaţiilor. Fermierii estimează că recolta ar putea fi cu până la 70 la sută mai mică decât în mod normal.

Potrivit specialiştilor, anul acesta, valurile de căldură și seceta ar putea reduce produsul intern brut al Uniunii Europene cu aproximativ 180 de miliarde de euro.