Președintele francez, Emmanuel Macron, a purtat conversații confidențiale cu președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz în februarie pentru a-i convinge să schimbe strategia Occidentului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, scrie The Wall Street Journal.

Macron consideră că țările occidentale ar trebui să adopte o poziție de incertitudine strategică în ceea ce privește Rusia, ceea ce ar lăsa toate opțiunile, inclusiv cele militare, pe masă.

Ideea reprezintă o abatere radicală de la poziția pe care administrația Biden a adoptat-o de la începutul războiului. Abordarea Washingtonului a avut ca scop evitarea acțiunilor care ar putea provoca Moscova și ar putea duce la o escaladare a conflictului. Macron, pe de altă parte, a vrut să oprească difuzarea granițelor interferențelor occidentale – așa-numitele „linii roșii ale Occidentului” – și, în schimb, să facă Kremlinul să ghicească.

Potrivit unor oficiali anonimi, Biden a pus sub semnul întrebării necesitatea unei schimbări de strategie, pe fondul îngrijorărilor că aceasta ar putea duce la escaladare. Scholz s-a opus, de asemenea, ideii, spunând că riscă să divizeze aliații și să facă din țările NATO o parte la conflict.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Macron i-a sunat pe Biden și Scholz în februarie pentru a le spune că vrea să folosească viitorul summit de la Paris pentru a-i trimite un mesaj lui Putin. Capitalele occidentale ar trebui să înceteze să excludă opțiunile militare, a afirmat Macron, spunându-le liderilor că dorește să dezvăluie o nouă abordare după summit.

Scholz a răspuns că, dacă Macron ar face acest lucru public, cancelarul și alți lideri ar fi forțați să-i respingă poziția. El i-a cerut lui Macron să nu ia această măsură, spunând că ar putea crea un sentiment de dezbinare între aliați, potrivit oficialilor.

Perspectiva prezenței personalului occidental în Ucraina – civil sau militar – a ridicat întrebarea spinoasă a modului în care aliații ar trebui să răspundă dacă vreun personal militar occidental este ucis într-un atac rusesc.

#Biden #Macron #Scholtz

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.