Președintele francez, Emmanuel Macron, a purtat conversații confidențiale cu președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz în februarie pentru a-i convinge să schimbe strategia Occidentului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, scrie The Wall Street Journal.

Macron consideră că țările occidentale ar trebui să adopte o poziție de incertitudine strategică în ceea ce privește Rusia, ceea ce ar lăsa toate opțiunile, inclusiv cele militare, pe masă.

Ideea reprezintă o abatere radicală de la poziția pe care administrația Biden a adoptat-o de la începutul războiului. Abordarea Washingtonului a avut ca scop evitarea acțiunilor care ar putea provoca Moscova și ar putea duce la o escaladare a conflictului. Macron, pe de altă parte, a vrut să oprească difuzarea granițelor interferențelor occidentale – așa-numitele „linii roșii ale Occidentului” – și, în schimb, să facă Kremlinul să ghicească.

Potrivit unor oficiali anonimi, Biden a pus sub semnul întrebării necesitatea unei schimbări de strategie, pe fondul îngrijorărilor că aceasta ar putea duce la escaladare. Scholz s-a opus, de asemenea, ideii, spunând că riscă să divizeze aliații și să facă din țările NATO o parte la conflict.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Macron i-a sunat pe Biden și Scholz în februarie pentru a le spune că vrea să folosească viitorul summit de la Paris pentru a-i trimite un mesaj lui Putin. Capitalele occidentale ar trebui să înceteze să excludă opțiunile militare, a afirmat Macron, spunându-le liderilor că dorește să dezvăluie o nouă abordare după summit.

Scholz a răspuns că, dacă Macron ar face acest lucru public, cancelarul și alți lideri ar fi forțați să-i respingă poziția. El i-a cerut lui Macron să nu ia această măsură, spunând că ar putea crea un sentiment de dezbinare între aliați, potrivit oficialilor.

Perspectiva prezenței personalului occidental în Ucraina – civil sau militar – a ridicat întrebarea spinoasă a modului în care aliații ar trebui să răspundă dacă vreun personal militar occidental este ucis într-un atac rusesc.

#Biden #Macron #Scholtz

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.