Președintele României, Klaus Iohannis găzduiește azi, la Cotroceni, o întâlnire cu președintele Consiliului European (CE), Charles Michel, și cu prim-miniștrii Belgiei, Alexander De Croo, al Ungariei, Viktor Orban și cel al Croației, Andrej Plenkovic. Oficialii urmează să discute despre Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029.

Potrivit presei de peste Prut, președintele CE, Charles Michel, va sosi la Palatul Cotroceni la ora 17:30 și va avea o discuție cu președintele român, Klaus Iohannis, cei doi urmând să facă și declarații de presă, se arată în agenda Administrației Prezidențiale.

I will host today, at Cotroceni🇷🇴, consultations on the #StrategicAgenda 🇪🇺together with @eucopresident Charles Michel, @PM_ViktorOrban, PM @alexanderdecroo, and PM @AndrejPlenkovic. This is an excellent opportunity to continue shaping the priorities of the #EU for 2024-2029.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 3, 2024

E pentru prima oară când e organizată o întâlnire în acest format, cu trei luni înainte ca Ungaria să preia președinția rotativă a UE. În această perioadă se negociază funcțiile de conducere ale marilor instituții comunitare după alegeri – Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul European, precum și funcțiile de comisari.

Evenimentul este organizat pe fondul anunțului oficial al lui Iohannis privind candidatura la șefia NATO. Ungaria, Belgia și Croația sunt membre NATO, iar pentru această numire e nevoie de unanimitate.

#2024-2029 #Agenda strategica #Klaus Iohannis

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.