România datorează Rusiei circa patru miliarde de dolari prejudicii de război, după ce a atacat împreună cu Germania nazistă URSS, susține Maria Zaharova. Declarația vine după solicitarea Parlamentului European către Moscova de a returna tezaurul românesc.

„Rusia a transmis Guvernului român rezerve de aur. Conform informațiilor istorice, în 1935 autoritățile sovietice au trimis la București, în semn de bunăvoință, 1436 de tone cu obiecte de preț (17 vagoane), rămase de pe timpurile țariste. Mai repede decât în șase ani, România a atacat URSS împreună cu „al Treilea Reich””, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a mai menționat că datoria pentru daune de război „a fost iertată” României în 1949. Aceasta a constituit 300 de milioane de dolari atunci, iar valoarea lor convertită la ziua de azi ar ajunge la patru miliarde de dolari, potrivit calculelor Mariei Zaharova.

„Dacă calculăm toate datoriile României față de Rusia și Uniunea Sovietică, potrivit unor experți, obținem circa 1365-1665 de tone de aur, suma care depășește cu 20-25 la sută prețul rezervelor românești, trimise în Rusia în 1916-1917. Mai mult, Rusia a restituit aproape tot aurul și alte obiecte prețioase în procesul de consolidare a relațiilor URSS-România, Ceaușescu scria în agendele sale că 80% din rezerva regală a fost repatriată în 1948-1949”, a mai comentat Zaharova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timpul Primului Război Mondial, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național, pentru a fi protejat în cazul ocupației teritoriului național. Acesta cuprindea 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naționale a României, colecții regale de bijuterii și monede rare, precum și bunuri de importanță culturală și istorică neprețuite, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice prețioase, picturi de patrimoniu, cărți rare și colecții ale multor instituții publice și private. Ulterior, puterea sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia.

Parlamentul European a adoptat joi, 14 martie, o rezoluție prin care solicită Federației Ruse să returneze integral României tezaurul național, subliniind că această situație reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale.

„Tezaurul a fost stocat în Rusia cu garanția explicită în acordurile bilaterale oficiale că va fi restituit integral Restituirea este esențială pentru protejarea valorii universale a patrimoniului cultural Situația necesită un dialog diplomatic substanțial, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul forurilor internaționale”, se arată în rezoluția de eurodeputați.

Parlamentul European a adoptat rezoluția prin care se cere Rusiei să returneze României tezaurul național

#Maria Zaharova #restituire #Romania #Rusia #tezaur național

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.