Zece dintre cele mai protejate păduri ale lumii au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb în ultimii 20 de ani. Fenomenul îngrijorător, cauzat de exploatarea forestieră şi incendiile de vegetaţie, este semnalat într-un raport făcut public în această săptămână.

”Faptul că şi unele dintre cele mai emblematice şi mai bine protejate păduri, precum cele din siturile incluse în Patrimoniul Mondial, pot de fapt să contribuie la schimbările climatice este alarmant şi aduce la lumină dovezi ale gravităţii acestei urgenţe climatice”, a declarat Tales Carvalho Resende, coautor al raportului şi responsabil de proiect la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Cele zece păduri incluse în Patrimoniul Mondial care au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb

Pădurea tropicală din Sumatra – Indonezia

Rezervația Biosferei Rio Platano – Honduras

Parcul Național Yosemite – SUA

Parcul internațional al păcii Waterton Glacier – Canada și SUA

Munții Barberton Makhonjwa – Africa de Sud

Parcul Kinabalu – Malaezia

Bazinul Uvs Nuur – Rusia și Mongolia

Parcul Național al Marelui Canion – SUA

Parcul Național Blue Mountains – Australia

Parcul Național Morne Trois Pitons – Republica Dominicană

Motive serioase de îngrijorare

Pădurile sunt considerate vitale pentru reducerea schimbărilor climatice datorită capacităţii lor de a funcţiona ca rezervoare de carbon. Copacii şi alte plante absorb dioxidul de carbon (CO2) şi emit oxigen, eliminând gazele cu efect de seră din atmosferă.

Pădurile din patrimoniul mondial se întind pe o suprafață de două ori mai mare decât Germania. Pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din 257 de situri acţionează laolaltă ca un rezervor de carbon, conform cercetării care a analizat o perioadă cuprinsă între 2001 şi 2020.

Totuşi, activităţile umane, precum exploatarea forestieră şi evenimentele intense asociate climei, cum ar fi incendiile, le împiedică să stocheze mai mult carbon decât emit – un motiv foarte serios de îngrijorare, potrivit experţilor.

Experți UNESCO şi cercetători din cadrul World Resources Institute (WRI) şi ai Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) au combinat date obținute prin satelit cu informaţii obţinute prin monitorizarea la faţa locului şi au constatat că aceste situri de patrimoniu au înregistrat o absorbţie netă anuală de 190 de milioane de tone de CO2 de-a lungul unei perioade de 20 de ani, scrie Agerpres.

În decursul secolelor, pădurile au stocat aproximativ 13 miliarde de tone de carbon, cantitate echivalentă rezervelor de petrol din Kuweit, se indică în raport.

Constatările s-au bazat pe date publicate în ianuarie de jurnalul Nature Climate Change, care a cartografiat emisiile de gaze cu efect de seră şi capacitatea de absorbţie a pădurilor lumii.

Cercetătorii au folosit aceste informaţii alături de date prelevate prin monitorizarea la faţa locului a siturilor de patrimoniu pentru a înţelege ce anume pune pădurile în pericol – factori precum exploatarea forestieră, defrişările, secetele şi schimbările de temperatură.

”M-aş fi aşteptat ca toate (pădurile) să elimine carbonul din atmosferă, nu să fie emiţători de carbon”, a declarat Carlos Sanquetta, profesor de inginerie forestieră la Universitatea Federală Parana din Brazilia, pentru Reuters.

Deşi doar zece dintre pădurile protejate de UNESCO au fost indicate drept emiţătoare de carbon, potrivit raportului, şi în cazul altor situri s-au constatat traiectorii ascendente clare în ceea ce priveşte emisiile.

”Acesta este încă un semn clar că până şi pădurile pe care obişnuiam să le considerăm sigure sunt acum din ce în ce mai ameninţate”, a declarat pentru Reuters David Kaimowitz, unul dintre directorii responsabili pentru păduri în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

#carbon #fenomen #paduri

Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, programată pentru 5–6 septembrie, ar putea fi anulată, după ce Witkoff „a început să se teamă” de riscurile deplasării în capitala Ucrainei, potrivit unor surse citate de Kyiv Independent. Casa Albă ar fi cerut Moscovei să nu atace Kievul pe durata vizitei, însă Rusia nu s-a angajat până acum să respecte solicitarea, transmite Digi24.

Witkoff „a început să se teamă”, ceea ce a determinat discuții despre variante alternative.

„Rușii nu vor ca ei să vină aici, la Kiev, iar Witkoff este întotdeauna sensibil la poziția Rusiei”, a afirmat una dintre surse. „Li se spune acolo că este periculos.”

Potrivit mai multor persoane familiarizate cu situația, emisarii intenționau să ajungă cu avionul în capitala Ucrainei. Aceste planuri sunt acum incerte, iar dificultățile logistice ar putea afecta calendarul vizitei.

O sursă declarase anterior pentru Kyiv Independent că Witkoff nu se simțea confortabil să călătorească la Kiev cu trenul, în condițiile în care spațiul aerian de deasupra capitalei rămâne închis.

Informația apare la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 3 septembrie, că Witkoff și Kushner au confirmat că ar putea vizita Ucraina. Kievul a fost vizat de un val neîntrerupt de atacuri rusești cu drone cu propulsie cu reacție, fiind atacat timp de opt zile consecutiv, până la 3 septembrie.

Rusia a lansat un nou val de drone asupra capitalei în dimineața zilei de 4 septembrie, avariind depozite și provocând un incendiu, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate a emisarilor.

O persoană apropiată administrației Trump a confirmat pentru Kyiv Independent că vizita era programată, dar a precizat că aceasta „ar putea fi totuși anulată”.

Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu atace Moscova în timpul vizitei în Rusia a directorului CIA, John Ratcliffe, din 25 august. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, Casa Albă ar fi cerut Kremlinului să nu atace Kievul pe durata vizitei emisarilor americani, însă, până în prezent, „Rusia nu s-a angajat” să respecte această solicitare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat jurnaliștilor că administrația de la Casa Albă i-a cerut, de asemenea, Ucrainei să suspende atacurile asupra Moscovei în timpul vizitei emisarilor. El nu a precizat dacă Moscova a acceptat să nu atace Kievul cât timp oficialii americani se vor afla acolo.

Aceasta ar fi prima vizită în Ucraina a celor doi emisari americani, care au mers de mai multe ori la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin.

„Suntem pregătiți să ne întâlnim cu ei în Ucraina”, a declarat Zelenski. „Este foarte important. Este important ca Statele Unite să rămână implicate activ.”

Washingtonul nu a făcut niciun comentariu cu privire la planurile lui Witkoff și Kushner de a vizita Ucraina.

Witkoff și Kushner ar fi trebuit să efectueze primele lor vizite în Ucraina la începutul lunii august, însă deplasarea a fost amânată, presupusul motiv fiind că președintele american Donald Trump a vrut ca diplomații să rămână în apropierea sa din cauza impasului nerezolvat cu Iranul.