Zece dintre cele mai protejate păduri ale lumii au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb în ultimii 20 de ani. Fenomenul îngrijorător, cauzat de exploatarea forestieră şi incendiile de vegetaţie, este semnalat într-un raport făcut public în această săptămână.

”Faptul că şi unele dintre cele mai emblematice şi mai bine protejate păduri, precum cele din siturile incluse în Patrimoniul Mondial, pot de fapt să contribuie la schimbările climatice este alarmant şi aduce la lumină dovezi ale gravităţii acestei urgenţe climatice”, a declarat Tales Carvalho Resende, coautor al raportului şi responsabil de proiect la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Cele zece păduri incluse în Patrimoniul Mondial care au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb

Pădurea tropicală din Sumatra – Indonezia

Rezervația Biosferei Rio Platano – Honduras

Parcul Național Yosemite – SUA

Parcul internațional al păcii Waterton Glacier – Canada și SUA

Munții Barberton Makhonjwa – Africa de Sud

Parcul Kinabalu – Malaezia

Bazinul Uvs Nuur – Rusia și Mongolia

Parcul Național al Marelui Canion – SUA

Parcul Național Blue Mountains – Australia

Parcul Național Morne Trois Pitons – Republica Dominicană

Motive serioase de îngrijorare

Pădurile sunt considerate vitale pentru reducerea schimbărilor climatice datorită capacităţii lor de a funcţiona ca rezervoare de carbon. Copacii şi alte plante absorb dioxidul de carbon (CO2) şi emit oxigen, eliminând gazele cu efect de seră din atmosferă.

Pădurile din patrimoniul mondial se întind pe o suprafață de două ori mai mare decât Germania. Pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din 257 de situri acţionează laolaltă ca un rezervor de carbon, conform cercetării care a analizat o perioadă cuprinsă între 2001 şi 2020.

Totuşi, activităţile umane, precum exploatarea forestieră şi evenimentele intense asociate climei, cum ar fi incendiile, le împiedică să stocheze mai mult carbon decât emit – un motiv foarte serios de îngrijorare, potrivit experţilor.

Experți UNESCO şi cercetători din cadrul World Resources Institute (WRI) şi ai Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) au combinat date obținute prin satelit cu informaţii obţinute prin monitorizarea la faţa locului şi au constatat că aceste situri de patrimoniu au înregistrat o absorbţie netă anuală de 190 de milioane de tone de CO2 de-a lungul unei perioade de 20 de ani, scrie Agerpres.

În decursul secolelor, pădurile au stocat aproximativ 13 miliarde de tone de carbon, cantitate echivalentă rezervelor de petrol din Kuweit, se indică în raport.

Constatările s-au bazat pe date publicate în ianuarie de jurnalul Nature Climate Change, care a cartografiat emisiile de gaze cu efect de seră şi capacitatea de absorbţie a pădurilor lumii.

Cercetătorii au folosit aceste informaţii alături de date prelevate prin monitorizarea la faţa locului a siturilor de patrimoniu pentru a înţelege ce anume pune pădurile în pericol – factori precum exploatarea forestieră, defrişările, secetele şi schimbările de temperatură.

”M-aş fi aşteptat ca toate (pădurile) să elimine carbonul din atmosferă, nu să fie emiţători de carbon”, a declarat Carlos Sanquetta, profesor de inginerie forestieră la Universitatea Federală Parana din Brazilia, pentru Reuters.

Deşi doar zece dintre pădurile protejate de UNESCO au fost indicate drept emiţătoare de carbon, potrivit raportului, şi în cazul altor situri s-au constatat traiectorii ascendente clare în ceea ce priveşte emisiile.

”Acesta este încă un semn clar că până şi pădurile pe care obişnuiam să le considerăm sigure sunt acum din ce în ce mai ameninţate”, a declarat pentru Reuters David Kaimowitz, unul dintre directorii responsabili pentru păduri în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

#carbon #fenomen #paduri

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are restanțe istorice de până la 2 miliarde de lei, iar autoritățile nu dispun de suficiente fonduri pentru a acoperi toate necesitățile financiare. Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu la Realitatea TV.

„Nu avem suficiente fonduri, cert, nu avem de ce să ne ascundem în spatele unui deget. Nu putem acoperi toate necesitățile financiare, inclusiv cele istorice, pentru că avem o datorie de până la 2 miliarde de lei”, a declarat ministrul.

Osmochescu spune că autoritățile au elaborat un plan pentru achitarea treptată a restanțelor. Pentru prima etapă ar urma să fie alocate aproximativ 500 de milioane de lei prin intermediul intervențiilor disponibile în domeniu.

Ministrul susține că este necesară și o reorganizare a modului în care sunt gestionate fondurile, astfel încât Republica Moldova să fie pregătită pentru fondurile de preaderare care vor deveni disponibile începând cu anul 2028.

„Noi trebuie să facem ordine acasă și să fim pregătiți pentru fondurile de preaderare, care vor fi disponibile din 2028 pentru Republica Moldova”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, restanțele nu au fost acumulate în 2026, ci reprezintă datorii istorice, motiv pentru care acestea urmează să fie achitate într-o perioadă de câțiva ani.

Osmochescu a explicat că, dacă datoria de 2 miliarde de lei ar fi împărțită în tranșe de aproximativ 500 de milioane de lei anual, aceasta ar putea fi acoperită în circa patru ani.