Sunt departe de gândul de a lua partea acţionarilor majoritari, dar nici nu pot sta indiferent şi să urmăresc cum zi de zi se pregăteşte terenul pentru o mare nedreptate. De aceea, voi încerca să formulez zece întrebări, la care i-aş îndemna să găsească răspuns pe fiecare din cei interesaţi de respectivul caz, inclusiv pe judecătorii ce urmează să pronunţe sentinţa. Or, cu siguranţă, răspunsurile la aceste întrebări vor pune în cu totul altă lumină cazul „Gemeni” SA.

Prima: Ce vină are actualul acţionar majoritar, care a cumpărat absolut legal afacerea în 2018, fiind cumpărător de bună credinţă?

A doua: De ce actualul acţionar majoritar trebuie să plătească pentru „reglările de conturi” dintre acţionarii minoritari şi statul Republica Moldova?

A treia: Dacă tot ţinem la executarea deciziilor CEDO, de ce ne facem a nu înţelege că la CEDO a fost condamnat statul Republica Moldova, care trebuie să achite cele circa 2 mil. lei acţionarilor minoritari, dar nu actualul acţionar majoritar?

A patra: De ce nu ne punem întrebarea de ce procesul la CEDO a durat 14 ani şi de ce statul şi petiţionarii nu au folosit la timp drepturile ce le aveau, dar au aşteptat ca acţionar majoritar să devină altcineva şi să-i pună în cârcă problema?

A cincea: Nu vi se pare straniu faptul că agentul guvernamental s-a adresat la CSJ cu o cerere de revizuire după pronunţarea deciziei definitive a CEDO?

A şasea: Nu vi se pare straniu faptul că acţionarii minoritari, având de facto 1,6% din SA Gemeni (după cum declară acţionarii majoritari), urmăresc scopul de a acapara circa 72% din această afacere?

A şaptea: Nu vă dă de bănuit faptul că acţionarii minoritari au declanşat, în ultima perioadă, prin intermediul avocatului lor, o adevărată campanie de manipulare a opiniei publice în raport cu acest caz?

A opta: Se conştientizează faptul că, prin această cerere de revizuire, statul Republica Moldova cere de facto lichidarea societăţii pe acţiuni Gemeni SA şi deposedarea celorlalţi 480 de acţionari de acţiunile lor?

A noua: De ce nimeni nu se interesează cum patru acţionari, folosind instituţii ale statului, cu ani în urmă au reuşit să concentreze în mâinile lor cea mai mare parte a suprafeţelor centrului comercial şi, în genere, cine stă în spatele acestor acţionari şi de ce anterior numele lor figurau în notele informative ale Interpol?

A zecea: Dacă tot se fac presiuni asupra justiţiei, sunt gata cei ce fac acest lucru să-şi asume achitarea măcar a unei părţi din prejudiciul pe care CEDO ar putea să-l stabilească ulterior în favoarea actualilor acţionari majoritari? Or, aceştia au declarat deja că, dacă vor fi deposedaţi de afacere, se vor adresa la CEDO, iar valoarea prejudiciului estimat se ridică, nici mai mult, nici mai puţin, la 100 mil. euro.

Întrebări pot fi mai multe, dar încercaţi să găsiţi răspunsuri măcar la acestea şi atunci, cu siguranţă, cazul „Gemeni” SA îl veţi privi cu alţi ochi.

#dosarul Gemeni #întrebări

Crimeea, anexată de Rusia, rămâne principalul cap de pod militar pentru aprovizionarea trupelor ruse din sudul Ucrainei. Totuși, Kievul aplică tot mai activ o strategie al cărei scop nu este atât recucerirea peninsulei prin mijloace militare, cât transformarea menținerii acesteia într-o povară tot mai costisitoare și dificil de susținut pentru Moscova.

Militarii ucraineni lovesc sistematic infrastructura de transport, obiectivele de apărare antiaeriană, depozitele de combustibil și nodurile logistice, scrie David Kirichenko, într-un material publicat pe IPN. Potrivit autorităților de la Kiev, această strategie reduce treptat unul dintre principalele avantaje ale armatei ruse pe frontul de sud.

De ce Crimeea rămâne un element-cheie al războiului

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, lansată în februarie 2022, a fost posibilă în mare măsură datorită controlului asupra Crimeii, anexată de Moscova încă din 2014. Peninsula a servit drept principală rută de aprovizionare pentru trupele ruse care operau în regiunile Herson și Zaporojie. Astăzi, Kievul încearcă să schimbe această realitate.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că Crimeea se află „în centrul” strategiei ucrainene de încheiere a războiului. Potrivit acestuia, presiunea exercitată asupra infrastructurii ruse din peninsulă ar putea îngreuna semnificativ desfășurarea operațiunilor militare.

Ucraina intensifică presiunea asupra logisticii ruse

Unul dintre principalele obiective ale strategiei ucrainene este distrugerea lanțurilor logistice ruse. Ministrul apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a numit această campanie un „lockdown logistic”. Potrivit lui, numărul atacurilor efectuate cu drone cu rază medie de acțiune a crescut de aproape zece ori în ultimele luni.

Scopul principal al acestor operațiuni este perturbarea aprovizionării unităților ruse. Forțele ucrainene atacă în mod regulat:

liniile de cale ferată;
podurile rutiere;
depozitele de combustibil;
obiectivele energetice de distribuție;
nodurile de transport.

Ca urmare, trupele ruse sunt nevoite să folosească rute de aprovizionare mai lungi, mai greu de protejat și mai ușor de identificat și atacat din aer.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Problemele legate de combustibil devin tot mai evidente

Una dintre cele mai sensibile consecințe ale atacurilor ucrainene a fost perturbarea aprovizionării cu combustibil. În iunie, autoritățile ruse care controlează Crimeea au instituit starea de urgență după avarierea infrastructurii energetice și de transport. Potrivit autorităților locale:

au fost introduse restricții privind vânzarea benzinei;
au fost înregistrate întreruperi ale alimentării cu energie electrică;
transportul public a început să funcționeze cu restricții;
distribuirea combustibilului către populație a fost limitată temporar.

Pe 21 iunie, vânzarea benzinei către populație a fost practic suspendată, iar rezervele disponibile au fost direcționate exclusiv către serviciile de urgență și instituțiile statului. În același timp, în apropierea Podului Kerci s-au format coloane de mașini de câțiva kilometri, formate de locuitori care încercau să părăsească peninsula.

De ce logistica rusă devine tot mai vulnerabilă

Potrivit analiștilor militari, distrugerea infrastructurii feroviare a sporit semnificativ presiunea asupra Podului Kerci. Rusia recurge tot mai des la transportul rutier pentru aprovizionarea trupelor, însă această soluție are mai multe dezavantaje:

camioanele se deplasează mult mai încet decât trenurile de marfă;
drumurile secundare sunt mai puțin adaptate pentru circulația intensă a tehnicii grele;
coloanele sunt mai ușor de depistat de dronele ucrainene.

În plus, repararea podurilor avariate este îngreunată de amenințarea permanentă a unor noi atacuri. Analiștii militari subliniază că unitățile de geniu ale armatei ruse sunt nevoite să lucreze în condițiile unui risc constant de atacuri repetate, ceea ce prelungește semnificativ timpul necesar pentru refacerea infrastructurii.

Ucraina slăbește sistematic apărarea antiaeriană rusă din Crimeea

Izolarea Crimeii nu se limitează la atacurile asupra infrastructurii de transport. În paralel, Ucraina desfășoară o amplă campanie de slăbire a sistemului rus de apărare antiaeriană, pentru a-și extinde capacitatea de a lovi în continuare obiectivele militare din peninsulă.

Potrivit analiștilor, această strategie este aplicată de câțiva ani, însă în ultima perioadă a căpătat un caracter mult mai sistematic.

„Dronele și rachetele ucrainene lovesc de câțiva ani Crimeea și Flota Rusă din Marea Neagră, însă Rusia nu a reușit nici până acum să protejeze complet peninsula de aceste amenințări”, afirmă George Barros, director pentru inovare și analiza datelor din surse deschise la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Crimeea devine un activ tot mai costisitor pentru Moscova

Potrivit directorului Centrului pentru Studii Internaționale al Universității Naționale din Odesa, Volodimir Dubovik, este puțin probabil ca importanța militară a Crimeii să poată fi eliminată complet în viitorul apropiat.

Totuși, presiunea constantă face ca menținerea controlului asupra peninsulei să devină treptat mult mai costisitoare. Dacă armata rusă este nevoită să aloce mai multe resurse pentru protejarea logisticii, refacerea infrastructurii și asigurarea aprovizionării, capacitatea sa de acțiune pe alte sectoare ale frontului este diminuată.

Experții subliniază că, pentru Kremlin, Crimeea are o importanță politică aparte. Spre deosebire de anumite sectoare ale liniei frontului, peninsula rămâne un simbol al unuia dintre cele mai importante succese de politică externă ale lui Vladimir Putin. De aceea, orice deteriorare a situației din Crimeea are nu doar o dimensiune militară, ci și una politică semnificativă.

Poate presiunea asupra Crimeii să schimbe cursul războiului?

Majoritatea experților militari sunt de părere că actuala strategie a Ucrainei nu va duce la revenirea rapidă a peninsulei sub controlul Kievului. Totuși, aceasta poate complica semnificativ utilizarea Crimeii ca principală bază militară a Rusiei în sudul Ucrainei.

Distrugerea sistematică a infrastructurii de transport, atacurile asupra sistemelor de apărare antiaeriană și reducerea capacităților de aprovizionare sporesc costul menținerii controlului asupra peninsulei pentru Moscova și ar putea deveni un factor suplimentar de presiune în eventualele negocieri viitoare.

Potrivit lui Volodimir Dubovik, amploarea atacurilor ucrainene a ajuns la un nivel atât de ridicat încât chiar și presa de stat din Rusia este nevoită să relateze în mod regulat despre acestea.

Ucraina trece treptat de la o strategie bazată pe confruntarea directă la una de erodare sistematică a capacităților Rusiei. În loc să mizeze pe încercări de străpungere rapidă, Kievul se concentrează pe atacuri de precizie cu drone, distrugerea logisticii și slăbirea sistemului de apărare antiaeriană.

Crimeea rămâne elementul central al acestei strategii. Cu cât Rusiei îi este mai dificil să aprovizioneze și să apere peninsula, cu atât costul menținerii controlului asupra acesteia crește, atât din punct de vedere militar, cât și politic. De aceea, lupta pentru Crimeea va rămâne, cel mai probabil, una dintre direcțiile-cheie ale războiului în viitorul apropiat.

#Crimeea #povară #Rusia #strategie #Ucraina