Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă sâmbătă, 22 octombrie curent, în şase oraşe din Germania pentru a cere o distribuire mai corectă a fondurilor guvernamentale mobilizate în răspuns la creşterea preţurilor la energie şi a costurilor vieţii.

La Berlin, Dusseldorf, Hanovra, Stuttgart, Dresda şi Frankfurt pe Main, protestatarii au mărşăluit purtând pancarte cu solicitări de la reducerea inflaţiei până la renunţarea la energia nucleară şi majorarea subvenţiilor la energie pentru cei săraci.

Potrivit Greenpeace, unul dintre organizatori, în jur de 24.000 de oameni au participat la aceste marşuri, în timp ce poliţia a transmis cifra de 1.800 protestatari la Berlin.

„Vrem să arătăm că avem nevoie urgentă de o asistenţă financiară pentru cetăţeni care să fie echilibrată sub aspect social. Guvernul face multe, dar distribuie fondurile cu stropitoarea. Oamenii cu venituri mai mici au nevoie de mai mult sprijin decât cei înstăriţi”, a spus Andrea Kocsis, vicepreşedintă a ver.di, unul dintre sindicatele care au organizat protestele.

„Consider că ar fi mai bine dacă am distribui într-un mod mai corect. Sunt milionari care spun că vor să plătească impozite mai mari. Nu văd să se întâmple nimic pe acest front”, a remarcat Ulrich Franz, unul dintre protestatarii de la Berlin.

Protestul s-a desfăşurat după ce, vineri, parlamentul german a aprobat un pachet de sprijin în sumă de 200 miliarde de euro menit să protejeze companiile şi gospodăriile de impactul creşterii explozive a preţurilor la energie, care a făcut ca în septembrie inflaţia să atingă cel mai ridicat nivel înregistrat de peste 25 de ani în Germania, 10,9%. Pachetul include acordarea, o singură dată, a unei sume care să acopere o factură lunară la gaze pentru gospodării şi întreprinderile mici şi medii, precum şi un mecanism de limitare a preţurilor, din martie.

#Germania #protest

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.