În Ucraina a fost testată cu succes o rachetă balistică produse în țara vecină, a anunțat astăzi președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Asta la scurt timp după ce a menționat crearea unei drone-rachetă cu rază lungă de acțiune, informează POLITICO.

„Prima rachetă balistică ucraineană a fost testată cu succes. Felicit industria noastră de apărare pentru acest lucru”, a spus Zelenski în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, fără a oferi detalii suplimentare despre această armă.

Aceste rachete au o traiectorie „balistică”, adică influențată de gravitație și de viteza dobândită în momentul propulsării. Pe 25 august, Zelenski a salutat și lansarea pe front a unei noi drone-rachetă cu rază lungă, denumită „Palianiția”.

„Ieri a avut loc prima utilizare de luptă cu succes a noii noastre arme”, a scris el pe rețelele de socializare, fără a adăuga alte detalii.

Zelenski a menționat că a împărtășit aceste informații „pentru ca societatea ucraineană să aprecieze eforturile producătorilor interni de apărare care lucrează neîntrerupt.” Noua dronă „Palianiția” a fost creată pentru a diminua potențialul ofensiv al Rusiei, a adăugat președintele ucrainean. Deși industria de apărare ucraineană a făcut progrese semnificative de la invazia Rusiei în 2022, Kievul continuă să depindă în mare parte de ajutorul occidental din cauza fondurilor limitate pentru producția internă la scară largă, a explicat Zelenski. La sfârșitul anului 2023, el a declarat că Ucraina va produce un milion de drone în 2024 pentru a satisface nevoile armatei, subliniind importanța acestora pe câmpul de luptă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#racheta balistică #Ucraina #Vladimir Zelenski

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.