Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că atacurile rusești pe scară largă din noaptea precedentă demonstrează refuzul Moscovei de a se angaja serios în negocieri pentru încheierea războiului. El a subliniat că bombardamentele au vizat în special vestul Ucrainei, departe de linia frontului, inclusiv o fabrică de electronice deținută de compania americană Flex, în regiunea Zakarpattia.

„Credem că a fost un atac deliberat asupra investițiilor americane în Ucraina, comis exact când lumea așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei privind negocierile de pace,” a spus Zelenski.

Potrivit acestuia, Rusia a lansat 574 de drone și 40 de rachete, într-unul dintre cele mai ample atacuri recente. O persoană a fost ucisă și 22 au fost rănite, majoritatea în urma atacului asupra fabricii americane.

La Liov, un alt atac a provocat un deces, rănirea a trei persoane și avarierea a 26 de locuințe. În regiunea Dnipropetrovsk au fost lovite instalații industriale, locuințe și infrastructură de gaze. Două surse din industrie au confirmat că o importantă instalație de pompare a gazelor a fost afectată.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a vizat infrastructura energetică, aeroportuară și industrială militară a Ucrainei, și că forțele ruse au capturat satul Oleksandro-Șultîne. La rândul său, Ucraina a raportat lovirea unei rafinării ruse, a unui depozit de drone și a unei baze de combustibil.

Blocaj în eforturile diplomatice

Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat în această săptămână că a convenit organizarea unei întâlniri între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin. Totuși, Moscova acuză Kievul că sabotează aceste eforturi și că Zelenski este „ilegitim”. Trump, care s-a întâlnit recent cu ambii lideri, a recunoscut că Putin „ar putea să nu dorească un acord”, iar Zelenski i-a cerut o reacție fermă din partea SUA în acest caz.

Între timp, SUA și aliații europeni discută posibile garanții de securitate pentru Ucraina în perioada post-conflict, însă drumul spre pace rămâne incert.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski a salutat aceste discuții ca fiind esențiale pentru „construirea arhitecturii de securitate” a țării. Totodată, șefii armatelor din SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Finlanda și Ucraina s-au întâlnit la Washington pentru consultări. Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova este dispusă la discuții sincere privind garanțiile de securitate, dar a acuzat Occidentul de „aventurism” pentru excluderea Rusiei din aceste discuții.

De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, mii de civili au fost uciși, iar estimările sugerează că peste un milion de soldați ruși și ucraineni au fost uciși sau răniți.

#atac #ucraineni #Zelenski

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.