Loviturile cu rachete cu rază lungă de acțiune lansate de Ucraina asupra rafinăriilor din Rusia au redus cu 20% capacitatea de rafinare a petrolului din Moscova, a declarat Vladimir Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat că majoritatea acestor atacuri au fost efectuate cu arme fabricate în Ucraina și a solicitat sprijin financiar suplimentar pentru a continua dezvoltarea acestor rachete, potrivit antena3.ro.

Peste 90% din loviturile asupra rafinăriilor din Rusia au fost realizate cu arme de fabricație ucraineană, a spus Zelenski. Președintele ucraineana adăugat că țara pe care o conduce are nevoie de sprijin financiar suplimentar din străinătate pentru a produce mai multe astfel de arme.

„Trebuie doar să lucrăm la asta în fiecare zi”, a declarat Zelenski.

Efectele loviturilor Ucrainei asupra rafinăriile din Rusia sunt resimțite inclusiv de rușii de rând. Rusia se confruntă cu cea mai gravă criză de carburanți din ultimii ani: în cel puțin 57 de regiuni nu se mai găsește benzină. Unele benzinării au fost nevoite să se închidă, prețurile la combustibil cresc rapid.

UE și SUA lovesc în economia Rusiei

Exporturile de petrol joacă un rol-cheie în finanțarea invaziei la scară largă a Ucrainei, iar noile sancțiuni ale Uniunii Europene și Statelor Unite urmăresc să reducă veniturile Moscovei din exporturile de petrol și gaze. În pofida eforturilor de pace reluate sub conducerea SUA, războiul nu dă semne că s-ar apropia de sfârșit, după aproape patru ani.

Cum Kremlinul nu arată nicio dorință de compromis, președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri ruși Rosneft și Lukoil.

Aceste sancțiuni urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, iar Zelenski a spus că președintele american „probabil va folosi acest lucru ca instrument de presiune sau dialog cu rușii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China și India sunt cei mai mari cumpărători de petrol rusesc. Zelenski a declarat că India „a transmis deja toate semnalele că va reduce importurile de resurse energetice” din Rusia.

Președintele ucrainean s-a declarat optimist că întâlnirea planificată de Trump cu omologul său chinez, Xi Jinping, care va avea loc joi în Coreea de Sud, va duce la reduceri suplimentare ale achizițiilor de țiței rusesc. Între timp, compania Lukoil a anunțat că își vinde activele internaționale ca reacție la sancțiunile impuse de Trump săptămâna trecută, care au ca scop determinarea Rusiei să accepte un acord de încetare a focului.

Compania a precizat într-un comunicat că este deja în discuții cu potențiali cumpărători. Tranzacțiile ar urma să fie realizate în perioada de grație prevăzută de sancțiuni, care permite tranzacțiile cu Lukoil până pe 21 noiembrie.

#Rusia #sanctiuni #Zelenski

Opoziția și PAS nu au putut împărți locurile în grupurile de prietenie și delegațiile Parlamentului din organizațiile internaționale sau parlamentare bilaterale. Discuțiile proiectelor de modificare a componenței au degenerat în acuzații reciproce.

Membrii „Democrația Acasă” erau nemulțumiți de excluderea lui Alexandr Verșinin din delegația de la Uniunea Interparlamentară. Drept replică, deputatul a spus că se așteaptă ca ratingul său să devină mai mare decât al lui Igor Grosu.

Igor Grosu a punctat că el a cerut excluderea lui Alexandr Verșinin. Speakerul a punctat că deputatul urma să își ceară scuze de la colegele sale din Parlament, pentru insultele adresate din plen, în perioada sesiunii plenare precedente.

Într-un final, proiect a fost aprobat. Conform serviciului de presă al Legislativului, În Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII-a sunt 12 delegații la organizațiile parlamentare internaționale și la organizațiile parlamentare bilaterale, precum și 56 de grupuri parlamentare de prietenie cu alte state.

#Grosu #grupuri de prietenie #opozitie #PAS #Verșinin