Loviturile cu rachete cu rază lungă de acțiune lansate de Ucraina asupra rafinăriilor din Rusia au redus cu 20% capacitatea de rafinare a petrolului din Moscova, a declarat Vladimir Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat că majoritatea acestor atacuri au fost efectuate cu arme fabricate în Ucraina și a solicitat sprijin financiar suplimentar pentru a continua dezvoltarea acestor rachete, potrivit antena3.ro.

Peste 90% din loviturile asupra rafinăriilor din Rusia au fost realizate cu arme de fabricație ucraineană, a spus Zelenski. Președintele ucraineana adăugat că țara pe care o conduce are nevoie de sprijin financiar suplimentar din străinătate pentru a produce mai multe astfel de arme.

„Trebuie doar să lucrăm la asta în fiecare zi”, a declarat Zelenski.

Efectele loviturilor Ucrainei asupra rafinăriile din Rusia sunt resimțite inclusiv de rușii de rând. Rusia se confruntă cu cea mai gravă criză de carburanți din ultimii ani: în cel puțin 57 de regiuni nu se mai găsește benzină. Unele benzinării au fost nevoite să se închidă, prețurile la combustibil cresc rapid.

UE și SUA lovesc în economia Rusiei

Exporturile de petrol joacă un rol-cheie în finanțarea invaziei la scară largă a Ucrainei, iar noile sancțiuni ale Uniunii Europene și Statelor Unite urmăresc să reducă veniturile Moscovei din exporturile de petrol și gaze. În pofida eforturilor de pace reluate sub conducerea SUA, războiul nu dă semne că s-ar apropia de sfârșit, după aproape patru ani.

Cum Kremlinul nu arată nicio dorință de compromis, președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri ruși Rosneft și Lukoil.

Aceste sancțiuni urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, iar Zelenski a spus că președintele american „probabil va folosi acest lucru ca instrument de presiune sau dialog cu rușii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China și India sunt cei mai mari cumpărători de petrol rusesc. Zelenski a declarat că India „a transmis deja toate semnalele că va reduce importurile de resurse energetice” din Rusia.

Președintele ucrainean s-a declarat optimist că întâlnirea planificată de Trump cu omologul său chinez, Xi Jinping, care va avea loc joi în Coreea de Sud, va duce la reduceri suplimentare ale achizițiilor de țiței rusesc. Între timp, compania Lukoil a anunțat că își vinde activele internaționale ca reacție la sancțiunile impuse de Trump săptămâna trecută, care au ca scop determinarea Rusiei să accepte un acord de încetare a focului.

Compania a precizat într-un comunicat că este deja în discuții cu potențiali cumpărători. Tranzacțiile ar urma să fie realizate în perioada de grație prevăzută de sancțiuni, care permite tranzacțiile cu Lukoil până pe 21 noiembrie.

#Rusia #sanctiuni #Zelenski

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.