Donald Trump a ordonat joi armatei americane să reia imediat testarea armelor nucleare pentru prima dată în ultimii 33 de ani.

Anunțul surprinzător a fost făcut de Trump pe rețeaua sa Truth Social, în timp ce se afla la bordul elicopterului Marine One, în drum spre Busan, Coreea de Sud, pentru discuții comerciale cu Xi.

Trump a precizat că a instruit Pentagonul să testeze arsenalul nuclear al SUA „în condiții de egalitate” cu alte puteri nucleare.

Testele nucleare vor începe „imediat”

„Având în vedere programele de testare ale altor țări, am ordonat Departamentului de Război să înceapă testarea armelor nucleare ale SUA în condiții de egalitate. Procesul va începe imediat. Rusia este pe locul al doilea, iar China departe pe locul al treilea, dar va ajunge la egalitate în termen de cinci ani”, a scris Trump.

Trump nu a oferit detalii suplimentare și nu a răspuns la întrebarea unui reporter privind postarea sa. Nu este clar dacă se referă la teste explozive, care ar trebui realizate de Administrația Națională pentru Siguranță Nucleară, sau la testarea în zbor a rachetelor cu capacitate nucleară.

Decizia vine în contextul unei extinderi rapide a arsenalului nuclear al Chinei și imediat după ce Rusia a anunțat testarea unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară și a unei torpile nucleare.

China își dublează arsenalul nuclear

Beijingul și-a dublat arsenalul nuclear, ajungând la aproximativ 600 de arme în 2025, față de 300 în 2020, conform Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Oficialii americani estimează că China va avea peste 1.000 de arme nucleare până în 2030. O paradă militară din septembrie a prezentat cinci capacități nucleare capabile să atingă teritoriul continental al SUA.

Statele Unite au 5.225 de ogive nucleare, iar Rusia 5.580, potrivit Asociației pentru Controlul Armelor. Recent, Rusia a testat torpila nucleară Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik, capabile să provoace daune majore și să transporte focoase nucleare.

Anunțul lui Trump a stârnit reacții critice. Deputata democrat Dina Titus a declarat că va propune o lege pentru a opri această decizie. Daryl Kimball, directorul Asociației pentru Controlul Armelor, a afirmat că SUA ar avea nevoie de cel puțin 36 de luni pentru a relua testele nucleare subterane și că nu există niciun motiv tehnic, militar sau politic pentru reluarea testelor explozive.

Kimball a avertizat că anunțul ar putea declanșa o reacție în lanț a testelor nucleare de către adversarii SUA și ar putea compromite Tratatul de neproliferare nucleară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un test al SUA ar putea fi perceput de Rusia și China ca o afirmare a puterii strategice americane. Putin a declarat anterior că Rusia va efectua teste dacă SUA o va face. În august, Trump a spus că vrea să discute controlul armelor nucleare cu Putin și să implice China. Beijingul a considerat însă nerealistă cererea de a participa la negocieri de dezarmare, dat fiind arsenalul său mult mai mic.

#arme nucleare #SUA #Trump

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.