Donald Trump a ordonat joi armatei americane să reia imediat testarea armelor nucleare pentru prima dată în ultimii 33 de ani.

Anunțul surprinzător a fost făcut de Trump pe rețeaua sa Truth Social, în timp ce se afla la bordul elicopterului Marine One, în drum spre Busan, Coreea de Sud, pentru discuții comerciale cu Xi.

Trump a precizat că a instruit Pentagonul să testeze arsenalul nuclear al SUA „în condiții de egalitate” cu alte puteri nucleare.

Testele nucleare vor începe „imediat”

„Având în vedere programele de testare ale altor țări, am ordonat Departamentului de Război să înceapă testarea armelor nucleare ale SUA în condiții de egalitate. Procesul va începe imediat. Rusia este pe locul al doilea, iar China departe pe locul al treilea, dar va ajunge la egalitate în termen de cinci ani”, a scris Trump.

Trump nu a oferit detalii suplimentare și nu a răspuns la întrebarea unui reporter privind postarea sa. Nu este clar dacă se referă la teste explozive, care ar trebui realizate de Administrația Națională pentru Siguranță Nucleară, sau la testarea în zbor a rachetelor cu capacitate nucleară.

Decizia vine în contextul unei extinderi rapide a arsenalului nuclear al Chinei și imediat după ce Rusia a anunțat testarea unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară și a unei torpile nucleare.

China își dublează arsenalul nuclear

Beijingul și-a dublat arsenalul nuclear, ajungând la aproximativ 600 de arme în 2025, față de 300 în 2020, conform Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Oficialii americani estimează că China va avea peste 1.000 de arme nucleare până în 2030. O paradă militară din septembrie a prezentat cinci capacități nucleare capabile să atingă teritoriul continental al SUA.

Statele Unite au 5.225 de ogive nucleare, iar Rusia 5.580, potrivit Asociației pentru Controlul Armelor. Recent, Rusia a testat torpila nucleară Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik, capabile să provoace daune majore și să transporte focoase nucleare.

Anunțul lui Trump a stârnit reacții critice. Deputata democrat Dina Titus a declarat că va propune o lege pentru a opri această decizie. Daryl Kimball, directorul Asociației pentru Controlul Armelor, a afirmat că SUA ar avea nevoie de cel puțin 36 de luni pentru a relua testele nucleare subterane și că nu există niciun motiv tehnic, militar sau politic pentru reluarea testelor explozive.

Kimball a avertizat că anunțul ar putea declanșa o reacție în lanț a testelor nucleare de către adversarii SUA și ar putea compromite Tratatul de neproliferare nucleară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un test al SUA ar putea fi perceput de Rusia și China ca o afirmare a puterii strategice americane. Putin a declarat anterior că Rusia va efectua teste dacă SUA o va face. În august, Trump a spus că vrea să discute controlul armelor nucleare cu Putin și să implice China. Beijingul a considerat însă nerealistă cererea de a participa la negocieri de dezarmare, dat fiind arsenalul său mult mai mic.

#arme nucleare #SUA #Trump

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.