Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat la viitorul summit NATO de la Ankara, a confirmat pe 22 mai secretarul general al Alianței, Mark Rutte, scrie adevărul.ro.

„L-am invitat deja”, a declarat Rutte într-o conferință de presă susținută după reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO desfășurată la Helsingborg, în Suedia.

„Va fi prezent, la fel ca la Haga”, a adăugat acesta, făcând referire la summitul alianței de anul trecut, unde liderul ucrainean s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump. Administrația Prezidențială de la Kiev nu a comentat, deocamdată, participarea lui Zelenski.

Summitul NATO este programat pentru 7–8 iulie și este așteptat să testeze coeziunea alianței, în contextul unor tensiuni majore între Statele Unite și alți aliați.

Administrația Trump a intrat în conflict cu partenerii europeni și Canada pe teme legate de strategia privind Ucraina și Rusia, presiunile Washingtonului pentru achiziția Groenlandei, precum și divergențele privind războiul din Iran.

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat vineri că „dezamăgirea” președintelui SUA, Donald Trump, față de NATO va fi discutată la „unul dintre cele mai importante summituri din istoria NATO”.

Potrivit acestuia, liderii aliați ar trebui să fie pregătiți să facă față „dezamăgirii”lui Trump, după refuzul de a se alătura conflictului împotriva Teheranului.

Majoritatea summit-urilor NATO de după 2022 au fost concentrate pe sprijinul occidental pentru Ucraina, în contextul invaziei ruse și al procesului de aderare al Kievului la Alianță.

În ultima perioadă, însă, accentul s-a modificat odată cu revenirea lui Trump la putere în 2025, Statele Unite reducând semnificativ sprijinul pentru Ucraina și respingând deschis perspectiva aderării acesteia la NATO, notează presa ucraineană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ankara #Mark Rutte #NATO #Summit #Volodimir Zelenski

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.