Președintele ucrainean a afirmat că Statele Unite nu sunt pregătite să invite Ucraina să adere la NATO. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat pentru The Philadelphia Inquirer, transmite kyivindependent.com.

„Ei (SUA) vorbesc deschis despre asta. Președintele Biden vorbește despre asta. Și Trump spune că dacă nu ar fi fost NATO, războiul nu ar fi început. Auzim ambele opinii ale celor două partide. Și acest lucru sugerează că nimeni nu vede Ucraina în NATO astăzi. Din păcate”, a spus Zelenski.

Ucraina și-a exprimat speranța că summitul NATO de la Washington va aduce un semnal mai clar cu privire la viitoarea aderare a țării la alianță. Oficialii americani au precizat că este puțin probabil ca țara să primească o invitație.

Coordonatorul pentru comunicații strategice al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat anterior că Ucraina trebuie să câștige războiul cu Rusia înainte de a deveni membru NATO.

„Este așa-numita politică „un pas înainte, doi pași înapoi”. Nu cred că aceasta este politica liderilor mondiali. Dacă America se teme să-l irite pe (Vladimir) Putin, și de aceea nu suntem invitați, atunci cerem Statelor Unite să ne ofere cât mai multe lucruri care ne pot proteja (de agresiunea rusă)”, a menționat președintele Ucrainei.

Zelenski a subliniat că Ucraina are nevoie disperată de sisteme Patriot și de avioane de luptă F-16 pentru a se apăra de Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim că, Kievul și Washingtonul au semnat un acord bilateral de securitate pe 10 ani la summitul Grupului celor Șapte (G7) din Italia, despre care se spune că este o „punte către o eventuală aderare a Ucrainei la NATO”.

Spre deosebire de NATO, acordul de securitate dintre SUA și Ucraina nu prevede un răspuns militar american în cazul în care Ucraina este atacată, dar conturează o apărare pe termen lung și alte tipuri de asistență pentru Kiev.

#NATO #Ucraina #Zelenski

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.