Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că armata ucraineană folosește exclusiv arme cu rază lungă de acțiune dezvoltate pe plan intern pentru a lovi ținte de pe teritoriul Federației Ruse, fără a avea nevoie de acordul Statelor Unite sau al Pentagonului.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul canadian Mark Carney, în contextul unor întrebări legate de informațiile publicate recent de presa occidentală privind presupuse restricții impuse de SUA asupra utilizării rachetelor ATACMS pe teritoriul rus.

„Utilizăm arme cu rază lungă de acțiune produse în Ucraina. În ultima perioadă, nu am avut discuții cu Statele Unite în acest sens. În trecut, astfel de subiecte au fost abordate – de exemplu, după atacurile Rusiei asupra sistemului nostru energetic – însă acest lucru s-a întâmplat demult. Astăzi, nici nu mai aducem în discuție asemenea chestiuni”, a subliniat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda.

Rapoartele WSJ: SUA limitează utilizarea armelor proprii împotriva Rusiei

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul unui articol publicat de The Wall Street Journal, care susține că oficialii americani au împiedicat Ucraina să folosească rachetele ATACMS furnizate de SUA pentru a lovi ținte din Rusia încă de la sfârșitul primăverii. Potrivit surselor citate de WSJ, aceste restricții fac parte dintr-o strategie a administrației Trump de a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte negocieri de pace.

Publicația notează că, într-un caz concret, Ucraina a încercat să folosească rachetele ATACMS, însă a fost împiedicată de un mecanism de revizuire instituit de Elbridge Colby, secretar adjunct al Pentagonului pentru politică. Acest sistem reglementează modul în care pot fi utilizate armele americane sau cele ale aliaților care depind de tehnologie și informații furnizate de SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mecanismul se aplică inclusiv rachetelor de croazieră britanice Storm Shadow, deoarece acestea folosesc date de țintire americane, potrivit unor oficiali americani și britanici citați de WSJ. În prezent, orice utilizare a rachetelor ATACMS trebuie aprobată de secretarul american al apărării, Pete Hegseth. Aceste rachete au o rază de acțiune de aproximativ 305 km.

Poziția lui Donald Trump

Într-un interviu acordat revistei Time, fostul președinte Donald Trump a criticat decizia administrației Biden de a permite Ucrainei să folosească rachetele ATACMS pentru a ataca teritoriul rus, considerând-o o „escaladare inutilă” a conflictului.

„Nu sunt de acord cu trimiterea de rachete la sute de kilometri distanță în Rusia. De ce facem asta? Nu facem decât să agravăm războiul. Nu ar fi trebuit permis”, a spus Trump.

Cu toate acestea, într-o postare recentă, Trump a admis că Ucraina nu poate învinge Rusia fără să adopte o strategie ofensivă. „E aproape imposibil să câștigi un război fără să ataci țara invadatoare. Este ca o echipă sportivă excelentă la apărare, dar care nu are voie să joace în atac”, a scris el.

Livrări de armament condiționate

Recent, SUA au acceptat să furnizeze Ucrainei noi sisteme de armament, însă doar în condițiile în care acestea vor fi achitate de către aliații europeni. Chiar dacă Trump a susținut că Washingtonul nu intenționează să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune care să poată atinge Moscova, oficialii americani au confirmat aprobarea vânzării a 3.350 de rachete aer-sol Extended Range Attack Munition (ERAMS), cu o rază de 400 km.

De la 1 octombrie, locuitorii din raionul Căușeni vor putea vorbi cu medicii de familie și cu unii specialiști fără să fie nevoiți să se deplaseze de fiecare dată la centrul raional sau la Chișinău. Consultațiile vor avea loc la distanță, prin intermediul echipelor medicale din localități.

Serviciul este lansat în cadrul unui proiect-pilot și este destinat în special persoanelor care locuiesc în sate unde accesul la servicii medicale este mai dificil. Astfel, pacientul va putea fi conectat cu medicul de familie, iar atunci când situația o va cere, și cu un medic specialist din raion sau din Chișinău.

În localitățile unde medicul de familie nu este prezent permanent, asistenta medicală va avea un rol important. Ea va fi cea care va ajuta pacientul să se conecteze cu medicul și să beneficieze de consultație.

Pentru ca serviciul să poată fi lansat, medicii, asistentele medicale și specialiștii IT din instituțiile implicate au fost instruiți. Au fost pregătite și ghiduri pentru personalul medical, iar instituțiile au primit echipamentele necesare.

Consultațiile la distanță vor fi folosite în situațiile în care pacientul nu are nevoie să fie examinat fizic de medic. În astfel de cazuri, specialistul va putea evalua situația și oferi recomandări fără ca persoana să ajungă la Căușeni sau la Chișinău.

De noul serviciu vor putea beneficia și persoanele refugiate. Proiectul este implementat de Ministerul Sănătății, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății și al Uniunii Europene.