Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că armata ucraineană folosește exclusiv arme cu rază lungă de acțiune dezvoltate pe plan intern pentru a lovi ținte de pe teritoriul Federației Ruse, fără a avea nevoie de acordul Statelor Unite sau al Pentagonului.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul canadian Mark Carney, în contextul unor întrebări legate de informațiile publicate recent de presa occidentală privind presupuse restricții impuse de SUA asupra utilizării rachetelor ATACMS pe teritoriul rus.

„Utilizăm arme cu rază lungă de acțiune produse în Ucraina. În ultima perioadă, nu am avut discuții cu Statele Unite în acest sens. În trecut, astfel de subiecte au fost abordate – de exemplu, după atacurile Rusiei asupra sistemului nostru energetic – însă acest lucru s-a întâmplat demult. Astăzi, nici nu mai aducem în discuție asemenea chestiuni”, a subliniat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda.

Rapoartele WSJ: SUA limitează utilizarea armelor proprii împotriva Rusiei

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul unui articol publicat de The Wall Street Journal, care susține că oficialii americani au împiedicat Ucraina să folosească rachetele ATACMS furnizate de SUA pentru a lovi ținte din Rusia încă de la sfârșitul primăverii. Potrivit surselor citate de WSJ, aceste restricții fac parte dintr-o strategie a administrației Trump de a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte negocieri de pace.

Publicația notează că, într-un caz concret, Ucraina a încercat să folosească rachetele ATACMS, însă a fost împiedicată de un mecanism de revizuire instituit de Elbridge Colby, secretar adjunct al Pentagonului pentru politică. Acest sistem reglementează modul în care pot fi utilizate armele americane sau cele ale aliaților care depind de tehnologie și informații furnizate de SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mecanismul se aplică inclusiv rachetelor de croazieră britanice Storm Shadow, deoarece acestea folosesc date de țintire americane, potrivit unor oficiali americani și britanici citați de WSJ. În prezent, orice utilizare a rachetelor ATACMS trebuie aprobată de secretarul american al apărării, Pete Hegseth. Aceste rachete au o rază de acțiune de aproximativ 305 km.

Poziția lui Donald Trump

Într-un interviu acordat revistei Time, fostul președinte Donald Trump a criticat decizia administrației Biden de a permite Ucrainei să folosească rachetele ATACMS pentru a ataca teritoriul rus, considerând-o o „escaladare inutilă” a conflictului.

„Nu sunt de acord cu trimiterea de rachete la sute de kilometri distanță în Rusia. De ce facem asta? Nu facem decât să agravăm războiul. Nu ar fi trebuit permis”, a spus Trump.

Cu toate acestea, într-o postare recentă, Trump a admis că Ucraina nu poate învinge Rusia fără să adopte o strategie ofensivă. „E aproape imposibil să câștigi un război fără să ataci țara invadatoare. Este ca o echipă sportivă excelentă la apărare, dar care nu are voie să joace în atac”, a scris el.

Livrări de armament condiționate

Recent, SUA au acceptat să furnizeze Ucrainei noi sisteme de armament, însă doar în condițiile în care acestea vor fi achitate de către aliații europeni. Chiar dacă Trump a susținut că Washingtonul nu intenționează să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune care să poată atinge Moscova, oficialii americani au confirmat aprobarea vânzării a 3.350 de rachete aer-sol Extended Range Attack Munition (ERAMS), cu o rază de 400 km.

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google