Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că nu cunoaște detalii despre reținerea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, însă califică ultimele sale acțiuni drept „populiste, a unui politician în devenire sau fost politician” și nicidecum a unui procuror general care ar trebui să se ocupe cu combaterea corupției și a actelor de delapidare a statului de averi. Declarațiile au fost făcut de Grosu în cadrul unei emisiuni radiofonice, de la postul național de radio.

„Eu încă vreau să văd finalitatea. Noi am mai avut parte de astfel de acțiuni. Am văzut zero progrese pe dosarul Laundromat. Oamenii ne întreabă cum se face că un hoț stă în Turcia, unul în Israel, iar altul la Londra, iar acest procuror nu face nimic decât să protejeze și să tolereze aceste lucruri. Eu nu am ce răspunde cetățenilor când merg la întâlniri și îmi dau întrebări pe aceste subiecte. Noi l-am chemat în Parlament să le spună oamenilor, cine l-a încurcat, de la cine a cerut ajutor. El n-a dorit să vină. În tot ce a făcut, el nu a încercat să apere interesul statului. Haideți să explic mai simplu: Sunt 2 bandiți, Platon și Plahotniuc, au fost împreună, apoi s-au certat. Acum tot ce face Procuratura este să facă dreptate unui bandit în raport cu alt bandit. Păi așa procuratură ne dorim? Este o misiune care Nu trebuie tolerată. Referitor la ancheta penală nu cunosc nimic, procurorul de caz trebuie să se expună”, a afirmat Grosu.

Referitor la acțiunile Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Igor Grosu afirmă că aceștia opun rezistență pentru a putea fi efectuate schimbările așteptate de către societate.

„Eu cred că acolo există rezistență la schimbare. Noi nu trebuie să ghicim, noi cunoaștem acest lucru – rezistență la schimbare. În Procuratură încă există mulți care nu vor schimbare. Le este convenabil sistemul, care a fost clădit de Plahotniuc, după care a fost preluat de Igor Dodon. Dacă a venit un deputat și nu unul oarecare, dar președintele Comisiei securitate, apărare și ordine publică, a prezentat niște puncte clare, iar CSP trebuia să ia o decizie. Să desemneze un procuror, să examineze această solicitare și să spună: întrunește sau nu cele invocate. Cu greu s-a decis până s-a ajuns la o decizie finală”, a mai spus Grosu.

Președintele Legislativului a mai precizat că nu a văzut acțiuni concrete de la procurorul general, ci s-a văzut doar „privet Slava” (n.r. așa s-a salutat Alexandr Stoianoglo, cu Veaceslav Platon, la prima întrevedere cu acesta, după ce a fost eliberat din închisoare).

„Noi am văzut cum hoții sunt scoși din pușcărie. Cum Platon este lăsat liber să părăsească teritoriul Republicii Moldova, fiind vizat și având câteva dosare pe rol, iar după asta să spună că nu înțelege de ce a plecat din țară. Noi l-am chemat în Parlament, veniți vă rog și spuneți oameniilor cine te-a încurcat, ce nu s-a primit, de ce nu ați întreprins nimic pentru a evolua în dosarele mari de rezonanță, pentru că eu nu am ce le răspune oamenilor când merg la întâlniri și mă întreabă pe mine. Nu a dorit să facă acest lucru. Greșeala lui este că nu a apărat interesul public, ci a doi bandiți, care cândva au fost parteneri. Este Platon și Plahotniuc, care acum Stoianoglo încearcă ca Procuratura să facă dreptate unui bandit în coraport cu alt bandit”, a completat Grosu.

Amintim că, ieri seara, 5 octombrie, procurorul general a fost reținut pentru 72 de ore, după ce, tot ieri, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au dat acordul ca acesta să fie supus unei urmăriri penale pentru pretinse acțiuni ilegale pe care le-a admis în perioada când deținea funcția de deputat, fapt ce au creat premise pentru „mare spălătorie rusească” a banilor prin băncile din Republica Moldova.

Alexandr Stoianoglo a fost reținut de către ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, iar procurorul desemnat de către CSP pentru anchetarea acestuia, Victor Furtuna, a declarat că acesta reținut pe patru capete de acuzații.

Precizăm că, astăzi, CSP s-a întrunit în ședință și urmează să desemneze un procuror general interimar, după suspendarea din funcție a lui Stoianoglo și reținerea acestuia.

#cazul Stoianoglo #dosarul Stoianoglo #Igor Grosu #Stoianoglo reținut

Polonia a închis temporar, joi, 17 septembrie, aeroporturile din Lublin și Rzeszów, în timp ce Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra vestului Ucrainei, foarte aproape de frontiera poloneză. Explozii au fost auzite la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia, iar avioane militare au fost ridicate de la sol. Armata poloneză spune că măsurile au fost preventive și că sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost puse în stare de pregătire, scrie antena3.ro.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că aviația militară a început să opereze în spațiul aerian al țării „în legătură cu atacurile desfășurate de Federația Rusă cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot în Ucraina”.

În acest context, activitatea aeroporturilor din Lublin și Rzeszów, ambele aflate în estul Poloniei, a fost suspendată temporar.

În același timp, un oficial ucrainean a anunțat că explozii s-au auzit la câțiva kilometri de frontiera dintre Ucraina și Polonia, în timpul atacului rusesc cu drone. În regiunile poloneze Lublin și Subcarpatia au fost declanșate alerte, iar locuitorilor li s-a cerut să se adăpostească.

„Sistemele terestre de apărare antiaeriană și sistemele de recunoaștere radar au ajuns într-o stare de pregătire”, au transmis Forțele Armate poloneze.

Armata a precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea spațiului aerian, în special în zonele aflate lângă regiunile ucrainene vizate de atacurile Rusiei.

Donald Tusk anunță că Polonia trebuie să se pregătească de război cu Rusia

După atacurile de joi, premierul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să fie pregătită pentru „diverse scenarii”, în condițiile în care riscul unor noi provocări rusești este real. În ultimele zile, acesta a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica acțiunile în săptămânile și lunile următoare și că escaladarea ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul polonez.

„Știm că Rusia plănuiește ceva rău. Polonia și poporul polonez nu își pot permite, în nicio situație, să fie naivi sau să se lase conduși de dorințe. Trebuie să ne bazăm acțiunile pe fapte, iar aceste fapte sunt fără echivoc”, a declarat Donald Tusk, potrivit unei postări publicate de NEXTA.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a mers și mai departe joi.

„Situația este cea mai periculoasă. Nu am venit aici să vă sperii, nu vreau să sperii pe nimeni. Vreau mai degrabă să liniștesc, dar nu pot să trec indiferent, pentru că apoi veți spune că nimeni nu v-a avertizat”, a declarat acesta.

Șeful Apărării poloneze spune că Rusia urcă în continuare „pe scara escaladării” și că va recurge la noi provocări. Varșovia își întărește, în consecință, apărarea antiaeriană și măsurile de securitate.

„Situația este gravă. Rusia urcă pe această scară a escaladării. Va folosi provocări din ce în ce mai noi”, a avertizat Kosiniak-Kamysz.