Subiectul dublării cotelor de acces fără taxe pe piața europeană pentru ultimele șapte produse agricole din Republica Moldova încă supuse regimului tarifar figurează astăzi, 18 iulie, pe agenda Consiliului Uniunii Europene. Includerea subiectului pe agendă înseamnă, de regulă, că decizia este agreată de cei 27 de miniștri ai agriculturii din UE. La modul practic, toate produsele moldovenești vor putea intra de acum înainte în UE fără tarife în zona de liber schimb (DCFTA), scrie IPN.

Pe 5 iulie, Parlamentul European a adoptat în procedură accelerată legislația propusă cu aproape o lună mai devreme de Comisia Europeană, care prevede că Republica Moldova va putea, timp de un an cel puțin, să-și vândă produsele agricole pe piețele europene fără a plăti taxe vamale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia și-a prezentat inițiativa ca pe „o ilustrare a solidarității UE, menită să ajute Republica Moldova să facă față pierderii principalelor sale piețe și centre de tranzit pentru aceste produse agricole cheie ca urmare a războiului împotriva Ucrainei”.

Ultimele șapte produse din Republica Moldova care sunt încă supuse regimului tarifar sunt: prunele, cireșele, merele, strugurii de masă și sucul de struguri, roșiile și usturoiul. Regulamentul propus dublează, pe durata unui an, cantitatea acestor produse care pot fi exportate în UE din Moldova fără taxe.

Volumele potențiale scutite de taxele vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de euro, dintre care aproximativ 10 milioane de euro pentru prune și 27 de milioane de euro pentru struguri de masă.

#Consiliul UE #dublarea cotelor export #export in ue #export produse alimentare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.