Liderii Uniunii Europene se reunesc, luni și marți, la Bruxelles, la o ședință extraordinară a Consiliului European. Pe agenda discuțiilor se numără subiecte precum relațiile cu Rusia și Marea Britanie, pandemia COVID-19 și combaterea schimbărilor climatice. În cadrul reuniunii vor fi discutate și noi sancțiuni pentru Belarus, după deturnarea unui avion comercial.

Şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene, care se vor reuni luni şi marţi la Bruxelles, vor discuta despre „posibile sancţiuni” ale blocului comunitar împotriva Belarusului, care a forţat un avion de linie să aterizeze la Minsk şi a arestat un opozant, a anunţat un purtător de cuvânt al Consiliului European.

Lituania, ţara de destinaţie a aeronavei deviate la Minsk, a cerut ţărilor UE să recomande ca avioanele lor să evite spaţiul aerian al Belarusului. Propunerea unei declaraţii comune va fi înaintată luni la summitul UE şi va include şi un apel ca incidentul să fie declarat o încălcare a regulilor Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile, a precizat Ministerul de Externe de la Vilnius.

În contextul pandemiei de COVID-19, șefii de stat și de guvern vor discuta despre implementarea unui mecanism european de donare a vaccinurile pentru statele din afara UE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat, vineri, la Summitul G20, că Uniunea Europeană va investi un miliard de euro în Africa pentru a construi centre de producție a vaccinurilor și că blocul comunitar va dona 100 de milioane de doze de vaccin pentru țările sărace.

Implementarea rapidă și unitară a certificatelor verzi digitale la nivel european va fi o altă temă de discuție. Parlamentul European și statele-membre s-au pus de acord, joi, în ce privește certificatul sanitar european Covid, al cărui scop este acela de a facilita călătoriile în interioriul Uniunii Europene pe perioada pandemiei de coronavirus. Acesta ar putea intra în vigoare de la 1 iulie.

Liderii UE vor avea o dezbatere strategică despre relația cu Rusia și Marea Britanie.

Potrivit unui comunicat de presă al Adminsitrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis va susține la reuniunea Consiliului European necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii cu privire la abordarea viitoare a relațiilor cu Federația Rusă.

Referitor la relațiile Uniunii Europene cu Marea Britanie, președintele „va evidenția necesitatea menținerii unei abordări constructive a Uniunii bazate pe principiile unității, solidarității și nediscriminării.”

De asemenea, este de așteptat ca liderii UE să discute și despre relația cu China, în contextul în care Parlamentul European a blocat acordul comercial UE-China.

Reuniunea extraordinară a Consiliului European are loc în perioada 24-25 mai 2021.

#Comisia Europeană #Summit #Ursula von der Leyen

Politica fiscală şi vamală pentru anul 2027, aflată pe rolul Parlamentului, readuce în prim-plan o întrebare fundamentală privind principiile formării preţurilor de piaţă şi conformitatea legislaţiei naţionale cu standardele Uniunii Europene. În centrul atenţiei se află formula fiscală aplicată industriei tutunului, mai exact – menţinerea şi înăsprirea aşa-numitului „coeficient al preţului de referinţă” (preţul minim la raft), care pentru anul 2027 este propus la nivelul de 1,57.

Teoria europeană versus practica moldovenească

Din punct de vedere juridic, utilizarea unui coeficient administrativ pentru a scumpi artificial produsele la raft contravine direct Directivei Europene 2011/64/UE. Articolul 15 al acestui document garantează un principiu sacru al economiei de piaţă europene: producătorii şi importatorii au dreptul exclusiv de a-şi stabili singuri preţurile de vânzare cu amănuntul.

Mai mult, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) este definitivă în acest sens. În cauzele istorice intentate de Comisia Europeană împotriva Franţei, Austriei şi Irlandei, instanţa de la Luxemburg a decis că fixarea administrativă de către stat a unor preţuri minime este ilegală. Motivul este simplu: un astfel de mecanism distruge concurenţa loială şi penalizează companiile eficiente, capabile să îşi optimizeze costurile de producţie.

În UE, protejarea intereselor fiscale ale statului şi a obiectivelor de sănătate publică se face exclusiv prin instrumentul accizei minime totale (o sumă monetară fixă, garantată bugetului). În schimb, în Republica Moldova, statul continuă să intervină direct în mecanismul comercial de formare a preţurilor la raft.

Anatomia distorsiunii: Calculul matematic pentru anul 2027

Pentru a înţelege cum funcţionează acest blocaj fiscal, trebuie să analizăm cifrele exacte stabilite pentru anul 2027. Conform proiectului, acciza minimă la ţigări va fi de 1.915 lei pentru 1.000 de bucăţi, ceea ce înseamnă o povară fiscală fixă de 38,30 lei pentru fiecare pachet.

Aplicând coeficientul de 1,57 propus de Ministerul Finanţelor, obţinem preţul minim obligatoriu la raft (preţul de referinţă):

38,30lei x 1,57=60,13 lei (rotunjit comercial la 61,00lei)

Analiza economică a acestei structuri scoate la iveală o discriminare profundă a producătorului autohton în beneficiul importatorilor:

Consecinţele economice ale paradoxului fiscal

Anularea avantajelor legitime de cost ale producătorului local.
Datorită absenţei logisticii transfrontaliere şi a optimizării costurilor interne, producătorul autohton ar putea vinde în anul 2027 un pachet de ţigări cu 52,00 lei. La acest nivel, el ar acoperi integral costurile, ar avea o rentabilitate stabilă şi – cel mai important – ar achita statului în totalitate acciza majorată de 38,30 lei şi TVA.
Cu toate acestea, legea îl obligă să ridice preţul la 61,00 lei. Statul nu primeşte niciun ban în plus la acciză din această scumpire administrativă de 9 lei. Aceşti bani se transformă într-o „marjă moartă” impusă de sus, care anulează principalul avantaj concurențial al brandurilor locale.
„Covorul roşu” pentru supra-profiturile din segmentul Premium.
În timp ce baza pieţei este sugrumată artificial de pragul de 61 de lei, segmentul Premium din import (ţigările de 85 de lei şi mai scumpe) operează într-o siguranţă comercială deplină. Pentru importatori, bariera de 61 de lei este invizibilă economic. Drept urmare, după achitarea tuturor taxelor (inclusiv a componentei ad valorem de 11,05 lei), importatorul păstrează o marjă brută masivă de 31,23 lei pentru fiecare pachet – de aproape trei ori mai mare decât cea a fabricilor locale.
Efectul de subvenţionare mascată şi riscurile pentru balanţa de plăţi.
Ridicând artificial pragul minim al pieţei la 61 de lei, statul reduce drastic diferenţa de preţ dintre produsul local şi cel Premium de import. Consumatorul moldovean, pus în faţa unei scumpiri forţate a ţigărilor de tip economic, primeşte un stimul comercial fals: să mai adauge o diferenţă mică de bani pentru a trece la un brand internaţional de lux. Supra-venitul astfel extras de importatori (peste 31 de lei per pachet) nu este reinvestit în Republica Moldova, ci este externalizat legal din ţară.

Lecţiile uitate ale anului 2019 şi piaţa neagră

Acest experiment fiscal ridică semne mari de întrebare privind predictibilitatea legislativă. Merită amintit faptul că în anul 2019, Guvernul condus de Ion Chicu a eliminat integral mecanismul preţurilor minime. La acea vreme, Ministerul Finanţelor a argumentat oficial că preţurile minime distorsionează mediul concurenţial și reprezintă o ingerinţă nejustificată a statului în afaceri. De ce în 2027, declarând o integrare europeană accelerată, autorităţile revin la metode pe care tot ele le-au respins în cadrul armonizării cu directivele UE?

Cel mai mare risc al acestei politici se află la suprafaţă – extinderea accelerată a pieței ilegale. Scumpirea forţată la 61 de lei, complet ruptă de puterea reală de cumpărare a consumatorilor, nu va reduce fumatul. Ea va redirecţiona instantaneu consumatorii către piaţa neagră, unde produsele de tutun se vând fără taxe, fără timbre fiscale şi fără control de calitate. În consecinţă, reţelele legale vor pierde din vânzări, producţia locală se va contracta, iar bugetul va rata inclusiv încasările din TVA.

Concluzii

Pentru ca Politica Fiscală 2027 să fie cu adevărat aliniată vectorului european, Parlamentul şi comisia de profil trebuie să renunţe la barierele administrative artificiale. Trecerea la modelul european curat – protejarea bugetului exclusiv prin administrarea poverii fiscale minime totale (acciză + TVA) – va permite statului să încaseze garantat cei 48,47 lei din fiecare pachet, păstrând totodată echitate fiscală și mediul concurențial al industriei.

În același timp, estimările noastre indică faptul că, prin actuala formulă de calcul al accizelor, în special prin raportul disproporționat dintre componenta fixă și cea ad valorem, bugetul de stat ar putea rata încasări suplimentare de cel puțin 500 de milioane de lei anual. Acest aspect necesită însă o analiză economică aprofundată, pe care o vom aborda separat.

Analiza Bani.md

#incasari #Moldova #politica fiscală #TVA