Compania Ryanair a confirmat oficial azi-seara, 23 mai 2021, că avionul de pe cursa Atena-Vilnius a aterizat pe aeroportul național din Minsk, la alerta Ministerului de Interne al Belarusiei. Între timp, pe paginele de pe rețelele sociale, administrația s-a trezit cu un val de învinuiri, pentru că a permis arestarea jurnalistului Roman Protasevici, fost redactor-șef al canalului de Telegram NEXTA – presă de opoziție împotriva regimului „Lukașenko”.

Pe paginile oficiale de Instagram, Twitter și Facebook ale Ryanair se adună, chiar și la această oră, comentarii negative în adresa administrației. Internauții au solicitat companiei să dea explicații și învinuiesc administrația de „complicitate cu dictatorul”, avându-l în vedere pe președintele belarus Alexandr Lukașenko.

„Ce-ați făcut? Ei îl vor ucide!; De ce compania dvs. aeriană permite să-i fie sechestrat avionul?; Solicităm investigație!; V-ați ucis pasagerul!”, unele comentarii selectate.

Pe FlightRadar24 poate fi urmărit zborul avionului respectiv.

Context on the flight path of #FR4978 today —

Ryanair’s ATH-VNO flight normally (avg point from past year) begins its descent over Belarus ~177km from VNO. Today’s flight maintained 39,000 ft toward Lithuania before beginning its diversion 73km from VNO (30 km from ?? border). pic.twitter.com/ubprI2YG7V

— Flightradar24 (@flightradar24) May 23, 2021

Inițial, au apărut informații că anume dispecerii din Belarus au anunțat piloții despre o posibilă bombă la bord și le-au spus să aterizeze pe aeroportul național de la Minsk. Ulterior, versiunea a fost confirmată oficial de către Ryanair.

Este de menționat că, în același timp, autoritățile beloruse au declarat că a fost deschis un proces penal pentru a stabili autorul alertei false.

#Belarus #Ryanair

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.