Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

State și lideri influenți condamnă Belarusul și cer eliberarea lui Protasevici. Lukașenko – declarat o amenințare!

23 Mai 2021, 19:11
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
23 Mai 2021, 19:11 // Actualitate //  Elena Putregai

O serie de reacții au survenit, în urma reținerii lui Roman Protasevici, fostul redactor-șef al canalului de opoziție pe Telegram NEXTA. De la președinți, miniștri de Externe, până la diverși lideri influenți. Condamnă acțiunile represive ale autorităților din Belarus care acționează la indicația președintelui Aleksandr Lukașenko și cer eliberarea acestuia. În același timp, pe alt canal de opoziție pe Telegram la care activa în prezent jurnalistul, au apărut mărturiile pasagerilor cu care a zburat într-un avion Ryanair pe cursa Atena-Vilnius, fiind somat să aterizeze de urgență la Minsk, sub pretextul unei posibile bombe.

Pe aeroportul național din Minsk, a aterizat avionul companiei Ryanair, care zbura din Atena în Vilnius. A fost semnalată o alertă și și-a schibat cursul. Piloții au fost avertizați de o posibilă bombă la bord. După verificarea bordului, toți pasagerii au fost trimiși la reexaminarea bagajelor.

Cu această cursă, zbura și jurnalistul Roman Protasevici. Înainte de zbor, el și-a anunțat colegii de la canalul de Telegram „Беларусь головного мозга” că a observat o atenție deosebită pe aeroportul din Atena din partea unor „fețe suspecte”. A presupus că este urmărit.

În timpul cercetării actelor, acesta a fost reținut.

Inițial, Ministerul de Externe din Lituania a solicitat autorităților beloruse să elibereze imediat pasagerii și membrii echipajului Ryanair. După care președintele Gitanas Nausėda, care a fost recent la Chișinău, a venit cu o declarație urgentă prin care a avut aceeași solicitare.

Totodată, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a accentuat că este „absolut inadmisibil să somezi un avion să aterizeze la Minsk”.

„Orice încălcare a regulilor transportului aerian internațional implică consecințe”.

Ulterior, autoritățile beloruse au anunțat că pasagerii au fost eliberați pentru a-și continua cursa. Unii dintre aceștia au povestit că jurnalistul a exclamat: „Aici mă așteaptă pedeapsă cu moartea”.

Ministerul de Externe al Austriei a propus să fie inițiată o anchetă independentă pentru a stabili circumstanțele în care a avut loc incidentul. La fel, a cerut ca Roman Protasevici să fie eliberat.

Și Berlinul a cerut de la Minsk să dea explicații imediat în legătură cu situația respectivă.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a adresat Consiliului European cu propunerea de a extinde agenda summit-ului de mâine, având ca punt de reper – introducerea sancțiunilor împotriva regimului „Lukașenko”.

Liderul Partidului Popular European, Donald Tusk, s-a expus asupra situației.

„Lukașenko a devenit o amenințare nu numai pentru cetățenii țării sale, ci și pentru securitatea internațională. Actul său de terorism de stat necesită un răspuns imediat și decisiv din partea tuturor guvernelor și instituțiilor europene”.

Totodată, Franța a îndemnat țărilor europene să dea un răspuns decisiv și unificat la somarea aterizării avionului Ryanair la Minsk.

Este de menționat că prim-ministrul Greciei a comentat că este vorba de un „act șocant”.

A reacționat și Svetlana Tihanovskoia, contracandidata lui Aleksandr Lukașenko la fostele alegeri prezidențiale care au generat proteste în urma așa-zise recâștigării mandatului. Potrivit acesteia, „este clar că este vorba despre o operațiune a serviciilor secrete beloruse, doar pentru a-l aresta pe Roman Protasevici”.

Amintim că președintele Aleksandr Lukașenko, pe un canal de Telegram afiliat, ar fi declarat că „a salvat Europa”. Totodată, autoritățile beloruse au anunțat că ar fi inițiat o anchetă pentru a depista cine a fost autorul alertei cu bombă de la bordul avionului. Cu privire la reținerea jurnalistului nu s-au expus, însă anterior numele lui Roman Protasevici a fost inclus în lista de persoane cu risc pentru Belarus.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking