Guvernarea a decis să sărbătorească împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova la mijlocul lunii septembrie și nu astăzi, ziua în care a fost adoptată Legea Supremă a țării.

”A venit o propunere din partea președintelui Curții Constituționale să fie organizat acest eveniment de amploare și să participe și oficiali din străinătate. S-a decis să fie organizat la mijlocul lunii septembrie, pentru că atunci este mai potrivit. Acum a început deja perioada vacanțelor, nu doar aici în țară, dar și peste hotare”, a spus președintele Parlamentului, Igor Corman.

Realitatea.md amintește că astăzi se împlinesc 20 de ani de la adoptarea de către Parlament a Constituției Republicii Moldova. Legea Supremă a fost votată la 29 iulie 1994 de majoritatea deputaților din Parlament, fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 12 august 1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august a aceluiași an, de ziua Independenței Republicii Moldova.

Constituția este actul supreme al țării prin care Republica Moldova este declarată stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, iar forma de guvernământ a statului este republica. Actul prevede că „Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate”.

Legea Supremă constă din 8 titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. Astfel, în total, Constituția cuprinde 143 de articole, precum și 8 articole de Dispoziții finale și tranzitorii.

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.