1 iunie a adus o explozie de bucurie și culoare în toată Republica Moldova, marcând Ziua Internațională a Copilului printr-o serie de evenimente festive organizate în capitală, la Condrița și în numeroase localități din țară. Partea bună, însă, are și partea rea.

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj emoționant copiilor: „La mulți ani, dragi copii! Să aveți parte de o copilărie fericită, alături de părinți și bunici! Noi, adulții, vom avea grijă să fie mereu senin cerul de deasupra voastră. Bucurați-vă din plin de vacanța de vară!”. Șefa statului a subliniat importanța copilăriei și a amintit de programul dedicat copiilor la Reședința de Stat de la Condrița.

Traseul Chișinău-Leușeni a fost puternic aglomerat la amiaza zilei, din cauza numărului mare de familii care se îndreptau spre Condrița. Oamenii spun că reședința a devenit neîncăpătoare, iar unii au fost nevoiți să parcheze la 2 kilometri distanță și să aștepte peste o oră pentru un simplu hotdog.

Guvernul a descris atmosfera de la Condrița ca fiind una magică: copiii s-au aventurat pe Traseul Exploratorilor prin pădure, au participat la ateliere de reciclare și ecologie în Curtea Veselă, s-au jucat, au privit filme și au interacționat cu personaje fantastice în zona Misiunii de Salvare. Poliția a fost prezentă pentru a asigura ordinea și fluidizarea traficului.

Primarul de Chișinău, Ion Ceban, a transmis urări calde micuților prezenți la PortMall, unde au fost organizate spectacole, ateliere creative și momente de divertisment.

Tot la PortMall, atmosfera a fost una de poveste, cu Aladin interpretat de Emilian Crețu și Jin – de Dumitru Ghergalaș. Însă nu totul a mers perfect: copiii au fost dezamăgiți că nu le-a ajuns înghețata promisă, organizatorii promițând o tonă care nu a fost decât câteva mii.

La punctele vamale din toată țara, copiii care au trecut frontiera au fost întâmpinați cu flicere și brelocuri reflectorizante, într-o acțiune simbolică a Serviciului Vamal. „Vrem ca fiecare copil să se simtă în siguranță și protejat oriunde s-ar afla”, a declarat directorul instituției, Alexandr Iacob.

Și în celelalte sectoare ale capitalei și în suburbii, precum Vadul lui Vodă, copiii au fost sărbătoriți cu evenimente speciale. La Family Fest, care continuă pentru a doua zi consecutiv, urmează un concert de final pentru întreaga familie.

Totuși, ziua de 1 iunie în Moldova a fost o adevărată celebrare a copilăriei, cu râsete, jocuri și mii de amintiri create în aer liber.

#1 iunie #Chisinau #Condrița #Ziua Copilului

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.