Ziua Internațională a Fericirii este sărbătorită anual pe 20 martie. Această inițiativă subliniază importanța fericirii și a bunăstării ca obiective universale și aspirații legitime ale oamenilor din întreaga lume.

Propunerea de a dedica o zi fericirii a fost inițiată de Regatul Bhutan, cunoscut pentru abordarea sa unică în măsurarea progresului național prin „Fericirea Națională Brută” în locul produsului intern brut. Această perspectivă holistică asupra dezvoltării a atras atenția globală, conducând la adoptarea Zilei Internaționale a Fericirii.

Data de 20 martie coincide cu echinocțiul de primăvară, un moment în care ziua și noaptea sunt aproape egale, simbolizând echilibrul și armonia, elemente esențiale ale fericirii.

În fiecare an, ONU stabilește o temă specifică pentru această zi, reflectând aspecte esențiale ale fericirii și bunăstării. De exemplu, tema din 2025 este „Grijă și împărtășire”, evidențiind importanța empatiei, generozității și încrederii în promovarea fericirii individuale și colective.

Pentru a marca această zi, organizații și comunități din întreaga lume desfășoară diverse activități menite să promoveze fericirea și bunăstarea. De exemplu, UNICEF și Fundația Romanian Angel Appeal propun activități educative pentru elevi, disponibile gratuit pe platforme online, pentru a sprijini dezvoltarea emoțională a tinerilor.

Ce este Ziua Internațională a Fericirii

Fericirea este un obiectiv uman fundamental. Organizația Națiunilor Unite recunoaște acest obiectiv și solicită „o abordare mai incluzivă, echitabilă și echilibrată a creșterii economice care să promoveze fericirea și bunăstarea tuturor popoarelor”.

Guvernele și organizațiile internaționale sunt încurajate să investească în condiții care să sprijine fericirea prin respectarea drepturilor omului și prin încorporarea dimensiunii bunăstării și a mediului în cadrele politice, cum ar fi cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, notează un.org. Eficacitatea guvernelor în menținerea păcii și a ordinii sociale, precum și în domeniul fiscalității, al instituțiilor juridice și al furnizării de servicii publice, este strâns corelată cu satisfacția medie în viață.

Organizația Națiunilor Unite invită fiecare persoană de orice vârstă, precum și fiecare clasă, întreprindere și guvern să se alăture celebrării Zilei internaționale a fericirii.

Sărbătorirea Zilei Internaționale a Fericirii ne reamintește de importanța echilibrului între dezvoltarea economică și bunăstarea socială și ne încurajează să promovăm politici publice care să asigure o calitate a vieții ridicată pentru toți cetățenii.

Cea mai fericită țară din lume în 2024

Pe 20 martie 2024 a fost publicat Raportul Mondial al Fericirii 2024, care a confirmat că Finlanda este, pentru al șaptelea an consecutiv, cea mai fericită țară din lume. Clasamentul, realizat pe baza sondajelor efectuate în peste 140 de țări, evaluează factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea, generozitatea și percepția corupției.

Țările nordice au dominat până acum topul, cu Danemarca (locul 2), Islanda (locul 3), Suedia (locul 4) și Norvegia (locul 7) printre cele mai fericite națiuni. Israelul a ocupat anul trecut locul 5, în ciuda conflictului cu Hamas, iar Statele Unite au ieșit pentru prima dată din Top 20, clasându-se pe poziția 23.

În premieră, raportul din 2024 a inclus un clasament al fericirii pe grupe de vârstă, evidențiind o scădere a satisfacției vieții în rândul tinerilor din America de Nord, Europa de Vest și alte regiuni.

#fericire #raport #tari

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie