Ziua Mondială a Libertății Presei! Cât de liberă și „respectată”este mass media de către autoritățile din Moldova?

Ziua Mondială a Libertății Presei! Cât de liberă este în Moldova mass media și cum este „respectat” acest princip de autorități

În ultimii ani au fost înregistrate zeci de cazuri de intimidare și persecutare a jurnaliștilor pe teritoriul regiunii transnistrene, abuzuri pentru care nimeni nu a fost tras la răspundere. Concluziile aparțin Asociației Promo-Lex, care a venit cu un raport față de încălcările admise de către forțele secesioniste din stânga Nistrului.

Promo-Lex a enumerat cazurile de abuz din ultima perioadă, când a fost obstrucționat accesul liber al jurnaliștilor în regiunea transnistreană și/sau Zona de Securitate. Cele mai relevante sunt cazurile cu reținerea ilegală a jurnaliștilor Viorica Tătaru și Andrei Captarenco de la Postul de televiziune TV8 în iulie 2020, dar și în februarie 2021, reținerea jurnalistului Cătălin Goria în noiembrie 2020, dar și limitarea accesului la informație de către structurile de facto de la Tiraspol pentru postul media NewsMaker în septembrie 2019.

„Libertatea de exprimare în regiunea transnistreană comportă o serie de probleme legate de existența unor norme locale abuzive și intimidarea locuitorilor regiunii de către administrația de facto. Astfel, chiar și oamenii de rând, activiștii civici sunt persecutați pentru exprimarea liberă a opiniei. Pe parcursul ultimilor ani, au fost documentate cazuri când locuitorii regiunii au fost „condamnați”, „arestați” sau „anunțați în căutare” pentru critici aduse administrației de facto: pentru comiterea pretinselor „fapte extremiste”, „insultarea președintelui regiunii” sau „negarea rolului pozitiv al misiunii de pacificare de pe Nistru”. În aceste condiții dure, loialitatea presei locale pentru administrația de facto este pe alocuri firească”, se arată într-o notă a Promo-Lex.

În acest context, Promo-Lex solicită repetat autorităților constituționale de la Chișinău, dar și organizațiilor internaționale din Republica Moldova să asigure accesul liber al jurnaliștilor, dar și al apărătorilor drepturilor omului pe întreg teritoriul țării, inclusiv în regiunea transnistreană și să le ofere suportul necesar pentru a-și îndeplini munca.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#mass media #Ziua Mondială a Libertatii Presei #Promo-Lex

Parlamentul a aprobat proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023, în prima lectură, cu voturile a 57 de deputați, fără votul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Modificările se referă la majorarea intrărilor de granturi externe și direcționarea acestora spre măsurile de dezvoltare a economiei naționale, în special pentru suplinirea Fondului rutier, Fondului național de dezvoltare regională și locală, Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

De asemenea, sunt prevăzute și majorări de cheltuieli pentru implementarea măsurilor în domeniile culturii, sportului și tineretului, educației, sănătății. Totodată, începând cu 1 iunie au fost implementate unele măsuri de politică salarială, care și-au găsit reflectarea în proiectul de modificare a bugetului.

„Veniturile și cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 1,406 miliarde de lei. Respectiv, veniturile se vor majora până la 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile – până la 84,602 miliarde de lei. Modificările operate la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat nu vor avea impact asupra soldului (deficitului) bugetului de stat pentru anul 2023, vor fi operate modificări a structurii surselor de finanțare a deficitului bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetar rămâne neschimbat față de cel aprobat și va constitui 18,327 miliarde de lei”, anunță Legislativul.

Cele mai semnificative majorări la cheltuieli s-au înregistrat la servicii în domeniul economiei, în special destinate pentru Fondul rutier, și la gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale.

„Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA vor fi direcționate 338 de milioane de lei; pentru majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei în scopul implementării proiectelor în cadrul programului „Satul European”; pentru majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei”, se mai menționează în comunicat.

Proiectul urmează să fie prezentat spre aprobare în cea de-a doua lectură.

Amintim că miniștrii și unii judecători vor beneficia de lefuri mai mari. Conform proiectului publicat de Guvern, indicele de referință pentru leafa de ministru ajunge la 3600 de lei. Același indicator se va referi și la vicepremier, dar și la secretarul de stat al Guvernului. Pentru comparație, actualmente, valoarea de referință pentru ultima funcție este de 1800 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comparativ cu prevederile stabilite la 1 ianuarie 2023, și judecătorii de la CSM și CSJ vor avea salarii mai mari. La început de an, valoarea de referință la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) era de 2600 de lei. Noul proiect prevede ca indicatorul să crească la 3000 de lei.

#Legea bugetului de stat #rectificări #Dorin Recean #deputati #parlament