Curs valutar
  • EUR
    20.3956
    0%
  • USD
    19.5427
    0%
  • RUB
    0.3185
    0%
  • RON
    4.1377
    0%
  • UAH
    0.5292
    0%

Ziua Mondială a Libertăţii Presei – Cum a influențat pandemia accesul la informație

03 Mai 2021, 11:05
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
03 Mai 2021, 11:05 // Actualitate //  Realitatea.md

În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.

Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională la apărarea şi promovarea libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.

Premiul are o valoare de 25.000 de USD şi este finanţat de Cano Foundation (Columbia) şi The Helsingin Sanomat Foundation (Finlanda).

În acest an, cei doi corespondenţi ai agenţiei de presă Reuters – Wa Lone, în vârstă de 32 de ani, şi Kyaw Soe Oo, în vârstă de 28 de ani – aflaţi în închisoare în Myanmar, vor primi premiul mondial pentru libertatea presei pe 2019 din partea UNESCO.

Jurnaliştii au fost condamnaţi la şapte ani de închisoare în Myanmar, pe 3 septembrie 2018, pentru dezvăluirea unor secrete de stat, caz pe care comunitatea internaţională îl consideră o încălcare gravă a libertăţii de expresie.

Jurnaliştii, care au pledat nevinovaţi, investigau uciderea a zece musulmani Rohingya de către forţele de securitate din Myanmar, în momentul arestării lor în decembrie 2017.

Premiul UNESCO/Guillermo Cano pentru Libertatea Presei în lume a fost programat să fie decernat la 2 mai 2019, ca parte a celebrărilor Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, evenimente care în acest an sunt organizate în Etiopia. Tema aleasă pentru sărbătoarea din acest an este “Media pentru democraţie: jurnalism şi alegeri în vremuri de dezinformare”.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi.

Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.

Este un moment de reamintire a sacrificiului acelor jurnalişti care şi-au peirdut viaţa în apărarea libertăţii de expresie şi a exercitării profesiei lor.

Atentatele de la Paris, din 2015, atunci când mai mulţi jurnalişti ai publicaţiei Charlie Hebdo au fost ucişi, au reaprins o polemică puternică asupra nivelului până la care ar trebui să ajungă libertatea de exprimare. Se pun, în mod legitim, mai multe întrebări: cine poate stabili dacă un desen este sau nu defăimător ? Poate stabili anumite limite un comitet de autoreglementare ? Pot fi stabilite prin lege toate nuanțele unei fraze, astfel încât să nu apară abuzuri ? Este nevoie de autocenzură ?

Desigur răspunsurile la acest gen de întrebări nu pot fi identificate tocmai uşor, şi, mai ales nu pot fi universal-valabile.

Tocmai de aceea această zi ar trebui să prilejuiască şi găsirea unor soluţii oneste la toate aceste probleme, astfel încât să fie îndeplinite două condiţii esenţiale ale profesiei de jurnalist: garantarea libertăţii de expresie şi evitarea abuzurilor ce pot decurge din aceasta.

Unul din principalele elemente de cuantificare a libertăţii de expresie la nivel mondial îl reprezintă Raportul anual al organizaţiei „Reporteri fără frontiere” (RSF) precum şi clasamentul pe ţări privind „Indicele libertăţii presei la nivel mondial” ce îl însoţeşte.

Conform organizaţiei „Reporteri fără Frontiere”, se constată înrăutăţirea globală a situaţiei privind libertatea presei, fapt explicat în primul rând prin oprimarea voită sau manipularea media în zone de conflict – se menţionează aici Ucraina, Siria, Irak, Sudan şi Teritoriile Palestiniene -, apoi numeroase state impun serioase limitări libertăţii presei în numele unei securităţii naţionale relativ greşit percepute.

Un mare minus în ceea ce priveşte libertatea de exprimare se înregistrează şi la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene, iar rapoartele RSF dij ultimii ani oferă exemplul Italiei, ţară în care numeroşi jurnalişti au fost ameninţaţi de mafioţi, unii ziarişti au fost ucişi, iar altora li s-au înscenat procese în justiţie. De asemenea, este menţionată situaţia din Bulgaria, în care numeroşi jurnalişti care au investigat infracţiuni de ordin financiar au fost hărţuiţi şi intimidaţi, pe baza unor prevederi legislative abuzive.

În rapoartele RSF se mai arată că în multe din conflictele armate înregistrate pe parcursul anilor trecuţi, a avut loc şi un veritabil război al informaţiilor, astfel că, fără excepţie, părţile aflate în conflict au încercat să suprime sursele independente de informaţie sau să le influenţeze în prezentarea propagandistică a opiniei unei singure părţi.

În ceea ce priveşte pretextul siguranţei naţionale în îngrădirea libertăţii presei, sunt menţionate situaţiile întâlnite în sfera de influenţă a Rusiei, în Kazahstan, Egipt şi în Siria.

Spre exemplu în Rusia, în contextul războiului din estul Ucrainei şi al anexări Crimeei, autorităţile de la Moscova au adoptat o serie de acte normative care interzic în mod făţiş criticile, mai ales ale instituţiilor media, cu referire la probleme sensibile cum sunt încălcarea integrităţii teritoriale.

În Kazahstan a fost adoptată o reglementare care prevede posibilitatea cenzurii pe perioada unor conflicte sociale, act văzut şi ca o măsură de preîntâmpinare a unor proteste de felul celor înregistrate la Kiev cu peste un an în urmă.

Sub „umbrela” securităţii naţionale au fost adoptate legi ce limitează libertatea presei şi în Thailanda sau Egipt – ţară în care numeroşi jurnalişti au fost arestaţi.

În unele ţări s-au înregistrat represalii asupra jurnaliştilor care încercau să reflecteze obiectiv anumite mişcări de protest, atitudinile de intimidare mergând până la suprimarea fizică a gazetarilor. Astfel de situaţii s-au întâlnit în Ucraina, în Turcia, după lovitura de stat eşuată din anul 2016, în cazul altor manifestaţii din Venezuela, Bahrein sau Hong Kong.

Chiar şi în SUA, considerată democraţie veritabilă, au fost înregistrate presiuni şi chiar arestări de scurtă durată ale jurnaliştilor, în cazul atiitudinii poliţiştilor legate de situaţia din localitatea Ferguson, de acum câţiva ani, o acţiune care a încălcat flagrant libertatea de exprimare.

Un puternic motiv de îngrijorare îl reprezintă activitatea din ce în ce mai vizibilă a unor grupări criminale sau teroriste, cum sunt „Statul Islamic” în Siria sau Irak, „Boko Haram” în Nigeria, numeroase grupări islamiste din Libia şi alte state din regiune, dar şi grupări de gherilă din Columbia sau Mexic. Toate acestea este cert că nu agreează în niciun fel libertatea de exprimare şi nu se dau în lături de la atacarea jurnaliştilor, mulţi dintre aceştia sfârşind tragic în încercarea de a respecta libertatea de expresie.

În fine, în clasamentul ţărilor, conform indexului libertăţii presei, în 2019, Norvegia este considerată ţara în care libertatea de exprimare este cea mai ridicată, pe următoarele locuri situându-se, aproape ca în fiecare an Finlanda şi Suedia.

Ţări fruntaşe sunt şi Olanda, Danemarca, Noua Zeelandă, Costa Rica, Elveţia, Irlanda, etc.

Cele mai problematice ţări în privinţa libertăţii presei erau, în 2016, Sudan, Vietnam, China, Siria, Turkmenistan, Coreea de Nord şi Eritreea.

Pe harta lumii, numai 24% din cele 180 de țări și teritorii studiate prezintă o situație “bună” sau “mai curând bună” pentru libertatea presei, față de 26% în 2018.

Activităţile îndreptate împotriva  jurnaliștilor, chiar ura la adresa acestora, este promovată în unele țări chiar de către liderii politici, şi face parte dintr-un climat de creștere continuă a pericolelor la adresa jurnaliştilor, aducând cu ele şi un sentiment de teamă în rândul acestora.

Raportul arată şi că, venirea unor noi guverne a adus un suflu proaspăt în privinţa libertăţii presei în anumite state: Malaysia (locul 123, +22 de locuri), în Maldive (locul 98, +22), în Etiopia (locul 110, +40) sau în Gambia (locul 92, +30).

Indicele libertății presei din anul 2021 arată că jurnalismul este blocat complet sau parțial în 73% din cele 180 de țări din clasamentul organizației Reporteri fără frontiere, iar Norvegia este pe primul loc pentru al cincilea an consecutiv în clasamentul libertății presei, fiind urmată tot de țări nordice, Finlanda, Suedia și Danemarca

Doar 12 dintre cele 180 de țări ale Indicelui (7%) pot pretinde că oferă un mediu favorabil jurnalismului, iar în Uniunea Europeană și în Balcani actele de violență la adresa jurnaliștilor s-au dublat față de anul 2020.

Datele relevă un nivel îngrijorător de neîncredere publică față de jurnaliști, 59% dintre respondenții din 28 de țări spunând că jurnaliștii încearcă în mod deliberat să inducă în eroare publicul, raportând informații despre care știu că sunt false. În realitate, pluralismul jurnalistic și reportajele riguroase servesc la combaterea dezinformării și a „infodemiei”, inclusiv a informațiilor false și înșelătoare.

În plină pandemie, sunt menţionate câteva elemente ale relaţiei autorităţi centrale – presă, despre modul în care media caută să facă lumină în privinţa ştirilor false.

Președintele brazilian Jair Bolsonaro al Braziliei și președintele Nicolás Maduro al Venezuelei au promovat remedii nedovedite din punct de vedere medical împotriva Covid-19, însă afirmațiile lor false au fost dezmințite de jurnaliștii de investigație din mass-media din ţările respective.

Autorităţile iraniene au intensificat controlul asupra știrilor și au intentat procese împotriva jurnaliștilor pentru a slăbi capacitatea presei de a analiza statisticile publicate privind Covid-19, iar în Egipt, guvernul președintelui Abdel Fattah Al-Sisi a interzis publicarea oricăror statistici legate de pandemie, care nu provin de la Ministerul Sănătății.

Aşa cum aminteam, Norvegia este pe primul loc pentru al cincilea an consecutiv, chiar dacă mass-media sa s-a plâns de lipsa accesului la informațiile de stat despre pandemie, fiind urmată de Finlanda, Suedia se află pe locul trei, iar Danemarca pe locul 4, clasamentul demonstrând succesul statelor nordice în susținerea libertății presei.

Germania a coborât 2 locuri, până pe 13, după ce jurnaliștii au avut de suferit de pe urma susținătorilor teoriei conspirației în privinţa pandemiei, iar SUA se află pe locul 44, în contextul în care în ultimul an al lui Donald Trump la Casa Albă, atacurile asupra jurnaliștilor li media, în general, s-au intensificat.

Cel mai rău stau, în clasamentul libertăţii presei, China (177), care continuă să ducă cenzura activității pe internet, supravegherea și propaganda la niveluri fără precedent, ultimele locuri fiind ocupate de Turkmenistan, Coreea de Nord şi Eritreea, ţara în care nu există practic ideea de libertate a presei.

Realitatea Live

Moldindconbank, partener al Academiei de fotbal „Radu Rebeja” – va susține pregătirea copiilor din familii nevoiașe
Moldindconbank, partener al Academiei de fotbal „Radu Rebeja” – va susține pregătirea copiilor din familii nevoiașe
Victoriabank – unica bancă 100% ONLINE din Moldova
Victoriabank – unica bancă 100% ONLINE din Moldova
FOTO, VIDEO Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău
FOTO, VIDEO Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău
SALUT – cardul de la Victoriabank care îți deschide oportunități nelimitate în banking
SALUT – cardul de la Victoriabank care îți deschide oportunități nelimitate în banking
La Moldtelecom, iarna aceasta ninge cu oferte și reduceri!
La Moldtelecom, iarna aceasta ninge cu oferte și reduceri!
Ia o Linie de Credit și poți câștiga 55 000 lei de la SEBO!
Ia o Linie de Credit și poți câștiga 55 000 lei de la SEBO!
Fundația Orange ajută. Dăruim căldură
Fundația Orange ajută. Dăruim căldură
Victoriabank: Unica bancă din clasamentul celor mai buni 20 de angajatori din țară  
Victoriabank: Unica bancă din clasamentul celor mai buni 20 de angajatori din țară  
03 Dec. 2022, 18:27
 // Categoria: Life // Autor:  Romaniuc Victoria
03 Dec. 2022, 18:27 // Life //  Romaniuc Victoria

Oare mai cred oamenii din secolul XXI în vrăjitoare și blesteme? Un sondaj care a cuprins 95 de țări, arată că un miliard de oameni din populația adultă cred și în ziua de azi în aceste practici oculte și se tem de deochi. Dacă în SUA 16% dintre americani au astfel de credințe, în Rusia, peste jumătate din populație crede în puterea vrăjitoriei, în timp ce pentru suedezi, vrăjitoarele sunt doar personaje de film, notează Live Science.

Studiul condus de Boris Gershman, profesor asociat la Departamentul de Economie al Universității Americane din Washington, D.C, scoate în evidență că astfel de credințe sunt puternice în statele cu democrații slabe.

La sondaje au participat oameni din 95 de țări și teritorii de pe cinci continente. Oamenii au avut în față un chestionar cu întrebări legate de credința lor în magie, cum ar fi: „Crezi în deochi?” sau „Crezi că anumiți oameni pot arunca blesteme sau vrăji prin care ar provoca să se întâmple lucruri rele cuiva?”.

O constatare notabilă a fost că Rusia are o rată a credinței în vrăjitorie de 56%, notează Newsweek. Potrivit lui Gersham, deși cifra este departe de scorul maxim de 90 la sută, într-adevăr, acest lucru este peste medie. Motivele pentru care prevalența credințelor de vrăjitorie este atât de scăzută în Occident ajută la explicarea popularității lor în Rusia, susține omul de știință.

„Rusia este renumită pentru instituțiile sale distruse, inclusiv instanțele corupte (…) Este, de asemenea, o țară care oferă o plasă de siguranță socială foarte subțire și are o proporție mare de oameni vulnerabili la șocuri adverse (cum ar fi bolile și sărăcia). În acest fel, ei încearcă să își explice nenorocirile din viața lor, atribuindu-le unor puteri supranaturale precum vrăjitoria, a mai explicat profesorul Gershman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În baza rezultatelor, cercetătorii au estimat că minim 1 miliard de oameni din întreaga lume cred în vrăjitorie.

Femeile și tinerii sunt mai predispuși să creadă în puterile supranaturale. Cu toate acestea, cercetătorii au concluzinat că vrăjitoria sau ideea că oamenii pot folosi abilitățile supranaturale pentru a provoca rău, este o credință care variază dramatic între națiuni și care ține foarte mult de cultură, educație sau de cât de puternică este democrația în țara respectivă. Așadar, unde aceste verigi sunt slabe, credința în mistic este mult mai mare.

De exemplu, persoanele cu o situație economică „foarte bună” aveau mai puține șanse să creadă în vrăjitorie decât persoanele cu situații economice „foarte proaste”. Deloc surprinzător, respondenții religioși aveau tendința de a crede mai mult că unii oameni posedă puteri magice.

„În general, credințele religioase și de vrăjitorie, ambele centrate pe rolul cheie al puterilor supranaturale în viață, merg mână în mână”, au notat cercetătorii în studiu.

De menționat că sondajul nu a vizat țări precum China sau India, țări cu o populație foarte mare.

Moldindconbank, partener al Academiei de fotbal „Radu Rebeja” – va susține pregătirea copiilor din familii nevoiașe
Moldindconbank, partener al Academiei de fotbal „Radu Rebeja” – va susține pregătirea copiilor din familii nevoiașe
Victoriabank – unica bancă 100% ONLINE din Moldova
Victoriabank – unica bancă 100% ONLINE din Moldova
FOTO, VIDEO Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău
FOTO, VIDEO Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău
SALUT – cardul de la Victoriabank care îți deschide oportunități nelimitate în banking
SALUT – cardul de la Victoriabank care îți deschide oportunități nelimitate în banking
La Moldtelecom, iarna aceasta ninge cu oferte și reduceri!
La Moldtelecom, iarna aceasta ninge cu oferte și reduceri!
Ia o Linie de Credit și poți câștiga 55 000 lei de la SEBO!
Ia o Linie de Credit și poți câștiga 55 000 lei de la SEBO!
Fundația Orange ajută. Dăruim căldură
Fundația Orange ajută. Dăruim căldură
Victoriabank: Unica bancă din clasamentul celor mai buni 20 de angajatori din țară  
Victoriabank: Unica bancă din clasamentul celor mai buni 20 de angajatori din țară  
 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală