Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră între ele sferele de influență teritorială în Europa Răsăriteană – după care, tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania hitleristă, la 1 septembrie 1939 și invazia sovietică a Poloniei la 17 septembrie 1939, pe 28 iunie 1940 – România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care i se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina. Ulterior, aceste teritorii au fost ocupate abuziv de Uniunea Sovietică. Astăzi, 28 iunie 2022, se împlinesc 82 de ani de la ocupația sovietică a teritoriilor enunțate mai sus.

În cazul în care retragerea administrației civile și a forțelor armate române de pe teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord nu era să fie făcut, România era amenințată cu declararea unui război. Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane, administrația și armata română au primit ordin din partea conducerii deficiente și pro-fasciste a României să se retragă, pentru a evita războiul și fără încercări de tratative de prelungire a termenului impus care, evident, era imposibil să fie respectat.

În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană. Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărțită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică și Ucraina. Ocupația sovietică a fost întreruptă, pentru scurtă vreme, în 1941, după ce România alături de Germania a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urmă reocupate de sovietici în 1944.

După moartea lui Stalin din 1953 și, în special, după anul 1956, persecuția etnicilor români din Basarabia și Bucovina de nord a scăzut treptat. Primele alegeri libere din RSS Moldovenească s-au desfășurat în climatul general al perestroicii, în februarie 1990, iar controlul sovietic asupra acestei regiuni a încetat în august 1991, după tentativa de lovitură de stat de la Moscova și disoluția Uniunii Sovietice. În 1991, RSS Moldovenească a devenit noul stat independent Republica Moldova, în vreme ce Bucovina de Nord și Bugeacul au rămas în componența Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#anexare #Basarabia #ocupatie #Uniunea Sovietica

Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE, citat de Agerpres.ro

Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii laburiști s-au declarat îngrijorați cu privire la reaprinderea diviziunilor cauzate de Brexit (retragerea Marii Britanii din UE) și, prin urmare, îndeamnă la prudență. În urmă cu câteva zile, prim-ministrul britanic a declarat că va lua în considerare toate opțiunile în ceea ce privește relația cu UE și nu a exclus ‘să meargă până la capăt’ și să ia în considerare reintegrarea în blocul comunitar.

La conferința anuală a Partidului Laburist, care a avut loc în septembrie la Liverpool, în nord-vestul Angliei, Burnham a declarat că Brexitul – susținut printr-un referendum în 2016 și implementat în 2020 – a făcut mai mult rău decât bine. Sondajul publicat de The Guardian, realizat de Messina Group, a concluzionat că renegocierea relației țării cu UE ar putea crește cota de voturi a Partidului Laburist, cu condiția ca premierul să ofere un nou referendum și să facă campanie în favoarea reintegrării în bloc.

Conform sondajului realizat pe un eșantion de 5.627 de persoane între 12 și 24 septembrie, 50% dintre respondenți s-au declarat în favoarea reintegrării în UE, în timp ce 45% au declarat că preferă ca Regatul Unit să rămână în afara blocului.

Aceste rezultate vor consolida poziția celor din cadrul guvernului care doresc să promită la următoarele alegeri generale – programate pentru 2029 – că laburiștii vor negocia reintegrarea, susține ziarul.

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști – în special al celor ale căror circumscripții au votat pentru Brexit – că până și explorarea acestei opțiuni ar putea comporta riscuri politice și ar putea da un impuls nedorit partidului populist de dreapta Reform UK, relatează ziarul britanic.

Programul electoral cu care Partidul Laburist a ajuns la putere în iulie 2024 exclude aderarea la piața unică și la uniunea vamală, așa că, în principiu, orice modificare fundamentală ar trebui supusă la vot la următoarele alegeri.

Opțiunea de revenire în UE se bucură de sprijinul unei mari părți din Partidul Laburist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Național Scoțian (SNP), printre alții, în timp ce Partidul Conservator și Reform UK se opun acesteia.