Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ziua Rezervațiilor și a Vieții Sălbatice: Moldova celebrează patrimoniul natural

11 Ian. 2026, 12:46
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
11 Ian. 2026, 12:46 // Actualitate //  Realitatea.md

Pe 11 ianuarie, la nivel mondial este marcată Ziua Rezervațiilor Naturale și a Ariilor Protejate, „o zi care ne amintește că natura nu este inepuizabilă și că viitorul ei depinde de fiecare dintre noi”, anunță Ministerul Mediului. În Republica Moldova există cinci rezervații naționale.

Potrivit Ministerului Mediului, cea mai veche arie naturală protejată din țară este rezervația științifică „Codrii”, creată pentru conservarea ecosistemelor forestiere reprezentative din centrul Republicii Moldova. La aproximativ o oră distanță se află rezervația naturală „Plaiul Fagului”, renumită pentru cei mai bătrâni fagi din țară, unii având până la 150 de ani. Aici se regăsesc peste 900 de specii de plante, dintre care 115 sunt incluse în Cartea Roșie.

„În centrul țării, Parcul Național „Orhei” îmbină protecția naturii cu viața comunităților locale. El se întinde pe raioanele Orhei, Strășeni, Călărași și Criuleni și este împărțit în patru zone: protecție strictă, recreere limitată, recreere și zonă economică tradițională”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului.

Spre nordul Republicii Moldova se află Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”. Aici trăiesc de 7 zimbri. Cel mai vârstnic exemplar a fost adus din Polonia în anul 2004. Tot aici este cea mai mare suprafață de stejari seculari din țară. În rezervație se găsește și „Țara Bâtlanilor” care adăpostește una dintre cele mai mari colonii de stârci și egrete din Europa.

În sudul Republicii Moldova, Rezervația „Prutul de Jos” completează acest tablou al ariilor naturale protejate prin peisajele sale. Râul Prut, Lacul Beleu, pajiștile și pădurile de luncă creează un mozaic natural care oferă adăpost pentru mii de păsări, peste 20.000 de exemplare fiind observate pe parcursul anului. Mai mult, după aproape 30 de ani, ne bucurăm din nou de revenirea castorului în această zonă.

Ministerul Mediului informează că Republica Moldova face progrese în integrarea în Rețeaua Natura 2000, menită să protejeze pe termen lung speciile sălbatice și habitatele naturale valoroase, asigurând totodată o dezvoltare socio-economică echilibrată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.