Pe 11 ianuarie, la nivel mondial este marcată Ziua Rezervațiilor Naturale și a Ariilor Protejate, „o zi care ne amintește că natura nu este inepuizabilă și că viitorul ei depinde de fiecare dintre noi”, anunță Ministerul Mediului. În Republica Moldova există cinci rezervații naționale.

Potrivit Ministerului Mediului, cea mai veche arie naturală protejată din țară este rezervația științifică „Codrii”, creată pentru conservarea ecosistemelor forestiere reprezentative din centrul Republicii Moldova. La aproximativ o oră distanță se află rezervația naturală „Plaiul Fagului”, renumită pentru cei mai bătrâni fagi din țară, unii având până la 150 de ani. Aici se regăsesc peste 900 de specii de plante, dintre care 115 sunt incluse în Cartea Roșie.

„În centrul țării, Parcul Național „Orhei” îmbină protecția naturii cu viața comunităților locale. El se întinde pe raioanele Orhei, Strășeni, Călărași și Criuleni și este împărțit în patru zone: protecție strictă, recreere limitată, recreere și zonă economică tradițională”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului.

Spre nordul Republicii Moldova se află Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”. Aici trăiesc de 7 zimbri. Cel mai vârstnic exemplar a fost adus din Polonia în anul 2004. Tot aici este cea mai mare suprafață de stejari seculari din țară. În rezervație se găsește și „Țara Bâtlanilor” care adăpostește una dintre cele mai mari colonii de stârci și egrete din Europa.

În sudul Republicii Moldova, Rezervația „Prutul de Jos” completează acest tablou al ariilor naturale protejate prin peisajele sale. Râul Prut, Lacul Beleu, pajiștile și pădurile de luncă creează un mozaic natural care oferă adăpost pentru mii de păsări, peste 20.000 de exemplare fiind observate pe parcursul anului. Mai mult, după aproape 30 de ani, ne bucurăm din nou de revenirea castorului în această zonă.

Ministerul Mediului informează că Republica Moldova face progrese în integrarea în Rețeaua Natura 2000, menită să protejeze pe termen lung speciile sălbatice și habitatele naturale valoroase, asigurând totodată o dezvoltare socio-economică echilibrată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.