„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale”. Cu acest mesaj a venit președinta Maia Sandu la conferința care a celebrat 35 de ani de la constituirea legală a primului Parlament, „un moment fundamental din istoria Republicii Moldova”, scrie IPN.

Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991”. „Prin curajul său, primul Parlament ne-a redat libertatea și a pus temelia instituțiilor democratice”, a subliniat Maia Sandu.

Șefa statului a comunicat că în prezent trăim într-un nou moment de răscruce.

„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a spus președinta.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a exprimat felicitări membrilor Parlamentului Independenței și le-a urat succes „în activitatea nobilă, axată pe promovarea valorilor și idealurilor”. „Fie ca vocea Parlamentului Independenței să fie auzită de întreaga societate”, a declarat Ion Tighineanu.

„Moștenirea voastră și a întregii țări este nemuritoare. Noi, generațiile de astăzi, avem onoarea și înalta responsabilitate de a duce dreptatea, adevărul și identitatea națională astfel cum ați făcut-o din anii 1990 încoace”, s-a adresat președintele Consiliului Superior al Procurilor, Dumitru Obadă, către reprezentanții primului Parlament.

Vicepreședintele Parlamentului Independenței, Ion Hadârcă, a menționat că independența față de imperiul rusesc a fost plătită și menținută greu, dar, totuși, Parlamentul Independenței și-a îndeplinit misiunea istorică: consfințirea simbolicii naționale și adoptarea Declarațiilor de suveranitate și independență, consacrarea parlamentarismului ca manifest suprem al voinței poporului, ca expresie a libertății, democrației și a formei civilizate de luptă a ideilor.

Ion Hadârcă a prezentat „chintesența” Declarației de independență proclamate de primul Parlament: „Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.

Fostul deputat, Alecu Reniță, a declarat că primul Parlament „nu era altceva decât emanația mișcării de renaștere și eliberarea națională, forma ei instituționalizată”. Potrivit lui, lucrurile nu vor merge bine în Republica Moldova din motiv că scopurile trasate în Declarația de independență „au fost abandonate în1994 și de atunci obiectivele de bază ale Mișcării de Renaștere Națională nu sunt duse spre îndeplinire”.

„Nu cred că avem o perspectivă dacă nu ne întoarcem la acele trei puncte esențiale: lichidarea consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, scoaterea frontierei artificiale de pe Prut și reîntregirea țării”, a opiniat deputatul din prima legislatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă membrii primului Parlament, la eveniment au participat studenții de la facultatea de drept.

Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.

#discurs #eveniment #Maia Sandu #primul Parlament

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.