În acest an, Târgul de Crăciun „Satul Colindătorilor”, organizat de Guvern, își va deschide porțile la 23 decembrie, ora 17:00, în scuarul Palatului Național „Nicolae Sulac”.

Conceptul Târgului de Crăciun din acest an va fi axat pe mobilitatea culturii, astfel artiștii profesioniști din Chișinău vor evolua pe scenele din localitățile Republicii Moldova, iar pe scena Târgului din Capitală vor urca artiști amatori din raioanele țării. Unele concerte din programul Palatului Național vor fi difuzate live pe ecranul LED instalat în scuar.

Târgul va avea 20 căsuțe de lemn, unde meșterii populari și producătorii autohtoni vor expune spre vânzare lucrări meșteșugărești, instrumente populare, costume tradiționale, obiecte de artă din lemn și lut.

De asemenea, oaspeții Capitalei vor avea posibilitatea să participe la o serie de ateliere, unde meșterii populari vor împărtăşi din secretele lor în confecţionarea unor obiecte de artizanat, și să guste din bucate tradiționale, vin fiert și alte delicii pregătite de cei mai iscusiți bucătari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Micii vizitatori ai „Târgului de Crăciun” vor avea parte de o atmosferă distractivă cu animatori, iar în Căsuţa lui Moş Crăciun, copiii vor putea sta de vorbă de Moșul, recita poezii și face poze.

Programul artistic se va desfășura doar în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, cu participarea orchestrelor și interpreților de muzică populară, ansamblurilor folclorice și a fanfarelor.

Totodată, Orchestra Națională de muzică populară „Lăutarii”, Ansamblul de cântece și dansuri populare „Fluieraș”, Orchestra „Mugurel”, Formațiile „Milenium” și „Noroc” au programate concerte, în perioada 23 – 28 decembrie, la Cahul, Hîncești, Bălți, Cantemir, Rîșcani, Leova, Soroca, Drochia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Programul evenimentelor artistice, dedicat sărbătorilor de Crăciun se va încheia pe 7 ianuarie, odată cu închiderea Târgului de Crăciun. Târgul va fi deschis zilnic, între orele 15:00 și 21:00.

#Chisinau #Guvern #târg de craciun

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.