Creștinii ortodocși de rit vechi îl sărbătoresc sâmbătă pe sfântul Ilie. Conform IPN, în 17 localități din Moldova este marcat hramul.

În tradiția populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu un bici de foc. Se crede că anume el poate provoca furtuni puternice.

Până la sfântul Ilie nu trebuie mâncate mere, iar dacă plouă în această zi – geamurile și ușile se vor ține închise, pentru a nu atrage forțe întunecate, spun obiceiurile populare. Fetele care visează cânepă înaintea sărbătorii se vor mărita cu flăcări frumoși, iar femeile obișnuiesc să strângă plante de leac în această zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul evenimentului religios, oamenii legii îndeamnă cetățenii să fie prudenți, să-și supravegheze copiii și să nu lase obiectele personale fără atenție. În cazul apariției unor conflicte, se recomandă evitarea implicării directe și apelarea, atunci când este necesar, la forțele de ordine.

Conducătorii auto sunt avertizați să nu urce la volan sub influența alcoolului și să dea dovadă de responsabilitate atât pentru siguranța proprie, cât și a celorlalți participanți la trafic.

#hram #indemn #politie #Sfântul Ilie #superstiții

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.