Republica Moldova se apropie de un moment decisiv în istoria sa recentă. A devenit un adevăr trivial că scrutinul din 28 septembrie va fi, în esență, un referendum geopolitic: între menținerea parcursului european al țării și reîntoarcerea în sfera de influență a Rusiei, notează analistul Anatol Țăranu, într-un editorial publicat pe IPN. În ciuda acestei mize existențiale, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a adoptat o strategie aparent simplă: câștigarea alegerilor, ca singura forță pro-europeană capabilă să mențină cursul integraționist, consideră istoricul. Această abordare, potrivit lui, deși acceptabilă din perspectiva consolidării puterii propriului partid, în contextul actual politic comportă riscuri majore pentru cursul european.

„Erodarea imaginii PAS a făcut ca partidul de guvernământ să nu mai fie cel din 2021 – entuziasmant, mobilizator, cu o imagine imaculată. Astăzi, partidul este profund erodat de stagnarea economică, de reforma lentă a justiției, de scandaluri politice, dar și de ignorarea cronică a dimensiunii identitare românești în guvernare. Toate acestea creează un teren fertil pentru contestare din partea unei opoziții revanșarde, care deja pregătește acțiuni de delegitimare a alegerilor. Opoziția pro-rusă își intensifică atacurile, acuzând partidul de guvernământ de tentative de falsificare electorală”, scrie Țăranu.

Pe acest fundal politic, succesul electoral singular al PAS ar putea deveni un pretext pentru neacceptarea rezultatelor de către opoziția pro-rusă, organizată în mai multe blocuri electorale, fiind pregătită să conteste orice rezultat care nu îi convine, invocând fraude, mai ales în diaspora. Istoricul crede că opoziția intenționează să lanseze acțiuni de nesupunere civică și alte acțiuni de protest.

„Într-un astfel de scenariu, un PAS izolat și lipsit de parteneri credibili va fi nevoit să înfrunte de unul singur o criză post-electorală de proporții. Rateul de a construi un front comun cu alte forțe pro-europene, în special cu cele unioniste, riscă să se transforme într-o gafă strategică.

În actualul context politic, singura formulă viabilă pentru salvarea parcursului european al Republicii Moldova este succesul electoral al opțiunii unioniste. Inițiativa Platformei Reîntregirii Naționale, concretizată prin crearea Blocului Unității Naționale (BUN), nu reprezintă doar o alternativă, ci o necesitate strategică pentru menținerea unei majorități parlamentare pro-europene. Blocul BUN poate oferi o reprezentare parlamentară capabilă să sprijine Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fără a concura direct pentru același electorat centrist și moderat europenist.

Dimpotrivă, completează oferta politică europenistă printr-o voce clară, fermă și ideologic articulată pe segmentul electoral unionist”, se mai arată în editorial.

Afirmarea și succesul electoral al BUN ar aduce beneficii semnificative nu doar pentru PAS, ci pentru întregul spectru pro-european, conform analistului. În opinia sa, în primul rând, PAS ar fi degrevat de eticheta de partid unionist, impusă de propaganda rusă, ceea ce i-ar permite să-și consolideze poziția în fața electoratului moderat europenist și care nu rezonează cu idealul unionist. În al doilea rând, analistul afirmă că prezența BUN ar exclude riscul absenteismului în rândul electoratului unionist, asigurând astfel o mobilizare largă în favoarea vectorului pro-european.

„Pe acest fundal, campaniile de manipulare care promovează ideea că lista electorală BUN nu are șanse reale de accedere în Parlament trebuie privite drept ceea ce sunt: parte a unei diversiuni bine calibrate. Ele își au originea fie în laboratoarele propagandei ruse, fie în zona „idioților utili” ai așa-zișilor europeniști.

În realitate, succesul electoral al BUN este crucial și din perspectiva redistribuirii voturilor. Într-un sistem proporțional cu prag electoral și mecanism de redistribuire, dacă doar PAS reușește să intre în Parlament, iar BUN – nu, mandatele provenite din voturile nevalidate ale altor formațiuni vor fi redistribuite preponderent către forțele pro-ruse, care se prezintă în formule multiple. Prin urmare, miza este nu doar ideologică, ci și una tehnică și electorală de maximă importanță.

Blocul Unității Naționale (BUN) vine în fața electoratului cu agendă fermă și coerentă: consolidarea parcursului european al Republicii Moldova prin apropierea structurală de România. Propunerea sa centrală – semnarea unui Tratat de Frățietate cu România – nu este o promisiune utopică, ci o soluție realistă și funcțională, menită să accelereze dezvoltarea economică și să faciliteze o integrare accelerată, atât în spațiul comunitar european, cât și în spațiul național românesc. Nu este vorba despre un salt în necunoscut, ci despre un pas firesc, strategic și calculat, în direcția scoaterii Republicii Moldova din cercul vicios al incertitudinii și stagnării.

Prin Tratatul de Frățietate, BUN propune un model distinct de dezvoltare – un parteneriat privilegiat integraționist cu România, care să ofere Republicii Moldova o traiectorie clară către stabilitate, creștere economică, integrare europeană și reîntregire națională. Este, de fapt, o alternativă concretă la blocajul actual și o cale viabilă spre prosperitate durabilă”, scrie Țăranu.

Potrivit editorialului, unioniștii, care reprezintă aproximativ 30% din electoratul moldovenesc, constituie cel mai conștient și activ segment, în raport cu miza geopolitică a alegerilor din 28 septembrie, însă această forță electorală riscă să fie risipită, dacă nu este orientată în mod inteligent.

În lipsa unei coordonări strategice între opțiunile proeuropene și cele unioniste, votul unioniștilor pentru Partidul Acțiune și Solidaritate – deși onorabil în intenție – se poate transforma într-o capcană politică. Paradoxal, tocmai votul „util” dat PAS de către unioniști ar putea avea un efect contrar: în loc să întărească tabăra proeuropeană, ar putea duce la formarea unui Parlament dezechilibrat, în care Blocul BUN nu accede, iar PAS rămâne izolat și fără aliați naturali. Într-un asemenea scenariu, nici majoritatea parlamentară proeuropeană nu este garantată, nici vocea unionistă nu va fi prezentă în Legislativ.

Votul unioniștilor trebuie, așadar, să fie unul strategic, nu emoțional. El trebuie canalizat spre întărirea unei forțe politice care nu doar că le reprezintă idealurile, dar care poate deveni și partenerul firesc al PAS într-o coaliție de guvernare proeuropeană și românească. Blocul BUN este astăzi această opțiune. Iar ignorarea sa în favoarea unei „donații electorale” către PAS în formula „votului util” ar costa scump, atât la nivel de reprezentare parlamentară, cât și la nivelul echilibrului de forțe, necesar pentru a continua proiectul de integrare europeană cu fermitate și legitimitate.

În acest sens, orice vot unionist canalizat către PAS, în detrimentul Blocului BUN, riscă să devină un vot irosit – un pas înapoi în drumul Republicii Moldova spre un viitor românesc și european.

Blocul Unității Naționale (BUN), cu toate limitele firești ale unui început, se prezintă astăzi ca singura opțiune electorală unionistă autentică. Celelalte inițiative „pretins unioniste” nu fac decât să submineze efortul comun, fie din calcule mărunte de grup, fie – mai grav – dintr-o strategie deliberată de a diviza tabăra unionistă. Aceste proiecte par construite parcă la comandă: menite să demobilizeze electoratul, să alimenteze confuzia și să disperseze voturile tocmai acolo unde este nevoie de coeziune, claritate și hotărâre.

Alegerile din această toamnă nu sunt despre partide, ci despre direcția istorică a Republicii Moldova, conchide Anatol Țăranu. Conform lui, fără un succes clar al opțiunii unioniste, riscăm nu doar ratarea ireversibilă a parcursului european, ci și alunecarea înapoi spre periferia lumii ruse – prefăcându-ne iarăși într-o colonie economică și ideologică în siajul Kremlinului. În acest context, votul masiv al unioniștilor pentru Blocul BUN nu este un simplu gest electoral, ci un act de luciditate politică, de responsabilitate istorică și de angajament ferm pentru reîntregirea națională românească.