Dosarul fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate Vasile Botnari a fost trimis la rejudecare, recursul formulat de Galina Tufekci. Este vorba despre cazul expulzării profesorilor turci.

Instanța a admis recursul formulat de Galina Tufekci și a casat parțial sentința din 15 iulie 2020, prin care fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, fusese sancționat doar cu o amendă penală, transmite Promo-LEX.

Dosarul este remis spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, într-un alt complet. Magistrații urmează să se pronunțe exclusiv asupra a două aspecte esențiale: individualizarea corectă a pedepsei și soluționarea laturii civile.

„Decizia marchează un pas important în combaterea impunității și asigurarea unui remediu efectiv pentru victimele operațiunii extra-legale de expulzare din septembrie 2018”, precizează juriștii Promo-LEX.

Anterior, prima judecătorii l-au condamnat pe botnari la amendă penală în valoare de 88.000 de lei, pentru abuz de putere, care a avut urmări deosebit de grave. Instanța de apel a constatat erori grave de drept în hotărârea primei instanțe.

Magistrații de la Curtea de Apel au stabilit că inculpatul beneficiase deja de reducerea limitelor pedepsei prin recurgerea la procedura simplificată, fapt ce nu poate fi utilizat a doua oară pentru a justifica aplicarea unei sancțiuni derizorii. Conform lor, lipsa antecedentelor penale este o condiție imperativă de eligibilitate pentru ocuparea funcției de director al SIS, dar nu poate reprezenta indulgență.

De asemenea, conform instanței, plata despăgubirilor internaționale de către stat, urmare a deciziilor CtEDO, nu poate substitui pedeapsa penală proporțională în țară, iar sancțiunea aplicată trebuie să reflecte gravitatea abuzului și să aibă efect descurajant, conform experților Promo-LEX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dincolo de reindividualizarea pedepsei, un element central al hotărârii vizează restabilirea drepturilor victimelor pe latura civilă. Curtea de Apel a corectat o deficiență sistemică survenită în faza de urmărire penală, când drepturile procesuale ale Galinei Tufekci au fost anulate sub pretextul că statul achitase deja compensațiile dictate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Ozdil și alții.

Preluând constatările Curții Supreme de Justiție, instanța de apel a statuat ferm că hotărârea CtEDO a reparat strict suferințele directe ale persoanelor expulzate. Membrii familiilor acestora, care au fost victime ale agresiunilor fizice și psihologice, violării de domiciliu și distrugerii vieții de familie, își păstrează dreptul inalienabil de a solicita reparații civile direct de la autorul faptei în instanțele naționale”, se arată în precizările experților din cadrul asociației non-guvernamentale.

În perspectiva rejudecării, Promo-LEX solicită ca procesul să se desfășoare în ședințe publice, pentru a garanta transparența și a nu admite tacticile de secretizare nejustificată care au viciat faza inițială a judecății.

#dosar #profesori turci #Promo-Lex #rejudecare #Vasile Botnari

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.