Fostul șef al Direcției Juridice a Parlamentului, Ion Creangă, a fost eliberat din arest la domiciliu și este cercetat în libertate sub control judiciar, fără dreptul de a părăsi localitatea în care are domiciliul. În prezent, dosarul în care este acuzat de trădare de patrie și complot împotriva statului se află la etapa cercetării judecătorești, cu audierea inculpatului, au confirmat pentru Teleradio-Moldova avocatul acestuia și procurorul de caz.

Următoarea ședință este stabilită pentru 14 august, când Creangă urmează să fie audiat.

„Martorii acuzării au fost deja audiați, iar inculpatul a solicitat anumiți martori ai apărării. O parte au fost audiați, alții nu au putut fi prezenți. După audieri urmează să fie prezentate probe suplimentare, dacă părțile le vor avea, după care vor urma dezbaterile”, a explicat procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță.

Avocatul Gheorghe Ionaș a precizat că Ion Creangă a fost eliberat din arest preventiv pe 23 iulie 2025, după un an de detenție.

„La moment are loc audierea inculpatului și măsura preventivă este liberarea provizorie sub control judiciar. După expirarea termenului de un an de aflare în stare de arest, instanța a dispus liberarea provizorie”, a declarat apărătorul.

Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, iar ulterior a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, măsură prelungită de mai multe ori. La șapte luni de la reținere, pe 24 februarie 2025, acesta a fost transferat în arest la domiciliu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creangă este suspectat că ar fi avut comunicări conspirative cu un fost angajat al Ambasadei Rusiei la Chișinău, transmițând informații clasificate despre apărarea națională, cooperarea Republicii Moldova cu partenerii internaționali în domeniul securității și alte subiecte sensibile.

Ion Creangă pledează nevinovat. Dacă va fi găsit vinovat, riscă între 15 și 20 de ani de închisoare.

#dosar #Ion Creanga #spion

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.