Uniunea Europeană a devenit principala destinație pentru prunele moldovenești, cu o cotă de 85% din totalul exporturilor. Germania, România și Polonia s-au transformat în piețe tradiționale, în timp ce Rusia, cândva partener comercial major, a ajuns să fie o destinație nesemnificativă, transmite bani.md.

„Avem o dependență plăcută de UE. Rusia, care a fost cândva piață tradițională, a ajuns una nesemnificativă”, a declarat expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Acesta a reamintit că facilitățile comerciale oferite de Bruxelles în ultimii ani au permis Republicii Moldova să urce în top 10 exportatori de prune la nivel global, ajungând chiar pe locul 3 în 2023.

În 2024, Republica Moldova a exportat 52,7 mii tone de prune, obținând venituri record de 44,5 milioane de dolari, chiar dacă recolta a fost una dintre cele mai mici din ultimul deceniu. Pentru prima dată, s-a exportat mai mult decât s-a consumat local.

„UE înseamnă volume mai mari, prețuri mai bune și o piață stabilă”, a subliniat Ioniță.

Prețul mediu de export a ajuns la 0,84 dolari/kg în 2024, comparativ cu doar 0,24 dolari/kg în 2015. Astfel, veniturile agricultorilor au crescut spectaculos: de la 16 mii lei/ha în 2015 la 65,5 mii lei/ha în 2024.

Cele mai mari piețe de export în 2024 au fost Germania (22,3%), România (18,6%) și Polonia (16,2%). Rusia a avut doar 9,5% din cota exporturilor, iar Olanda – 6,2%. Cel mai bun preț a fost obținut în Marea Britanie, unde prunele moldovenești s-au vândut cu 1,36 dolari/kg.

Analistul atenționează însă că anul 2025 aduce riscuri: Republica Moldova nu mai beneficiază de aceleași cote preferențiale acordate de UE, ceea ce ar putea reduce competitivitatea exporturilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#export #prune #Rusia #UE

Inteligența artificială a devenit un instrument indispensabil pentru tot mai mulți tineri, atât în activitatea profesională, cât și în viața de zi cu zi, scriu știrileprotv.ro.

Unii utilizatori sunt dispuși să plătească sute de dolari lunar pentru acces la mai multe platforme, considerând că timpul economisit și productivitatea crescută justifică investiția.

Un exemplu este Kyle Largo, un tânăr de 28 de ani din orașul Dumaguete, care conduce un studio specializat în realizarea de reclame video pentru companii americane din domeniul sănătății. El cheltuiește 248 de dolari pe lună pentru abonamente la Claude, ChatGPT, ElevenLabs și Grok, la care se adaugă aproximativ 100 de dolari anual pentru Gemini.

Largo a început să folosească ChatGPT în urmă cu doi ani, pentru a-și îmbunătăți productivitatea. În prezent, utilizează inteligența artificială pentru a produce într-o fracțiune din timpul obișnuit videoclipuri care i-ar fi ocupat anterior una sau două ore.

„Încă am propriile mele competențe, de care sunt mândru. Pur și simplu, m-au făcut mai eficient”, spune acesta.

AI, folosită și pentru buget, călătorii și activități personale

Utilizarea inteligenței artificiale nu se limitează la serviciu. Largo apelează la aceste instrumente pentru a-și organiza bugetul, a planifica excursii, a-și alege ținutele, a-și pregăti antrenamentele și chiar pentru terapie.

Dacă ar trebui să renunțe la unele abonamente, tânărul spune că ar păstra serviciile AI și ar renunța mai degrabă la platforme de divertisment.

„Dacă nu ar exista AI, nu aș ști cum să-mi gestionez bugetul în funcție de ceea ce câștig”, afirmă el.

Cheltuielile generației Z pentru abonamente AI au crescut cu 61%

Fenomenul se reflectă și în datele privind consumul. Potrivit unui studiu realizat de Bank of America Institute, cheltuielile generației Z pentru abonamente au crescut cu aproape 14% în iulie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai rapidă creștere a fost înregistrată în categoria „lectură și informații”, care include și serviciile bazate pe inteligență artificială. Cheltuielile tinerilor pentru aceste abonamente au avansat cu 61% într-un singur an.

Specialiștii în finanțe personale recomandă însă prudență. Ryan Marshall, partener la ELA Financial Group din New Jersey, consideră că utilizatorii ar trebui să testeze mai întâi variantele gratuite ale instrumentelor AI.

„Dacă ești o persoană care caută doar ajutor pentru activități personale și plătești mai mult de 20 de dolari pe lună pentru un abonament AI, probabil cheltuiești prea mult”, avertizează acesta.

În cazul antreprenorilor și al celor care folosesc AI în activitatea profesională, abonamentele plătite pot fi însă justificate dacă tehnologia le permite să economisească timp și să-și crească productivitatea fără să fie nevoiți să angajeze personal suplimentar.

Experții recomandă verificarea periodică a tuturor abonamentelor și evaluarea beneficiilor reale ale fiecărui serviciu. Economiile pentru situații de urgență, contribuțiile pentru pensie și celelalte cheltuieli esențiale ar trebui să rămână prioritare înaintea achiziționării unor servicii suplimentare de inteligență artificială.