Șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, este bănuit că ar fi luat 40.000 de dolari sub formă de mită, informează responsabilii de la Centrul Național Anticorupție (CNA). Funcționarul și un broker vamal au fost reținuți.

Suspecții ar fi primit, de comun cu alte persoane, mijloacele financiare în mai multe tranșe. Banii erau destinați pentru facilitarea importului de mărfuri, inclusiv produselor care urmau să ajungă în stânga Nistrului.

Totodată, în schimbul remunerării, funcționarii ar fi omis mai multe încălcări depistate. Pe lângă cei doi suspecți reținuți, sunt vizate și alte persoane, numele cărora nu este dezvăluit deocamdată de către anchetă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În urma acțiunilor efectuate, au fost depistate obiecte și documente relevante pentru cauză penală, inclusiv mijloace financiare în diversă valută ale căror proveniență urmează a fi investigată”, precizează ofițerii anticorupție.

Acțiunile de urmărire penală continuă. Urmează mai multe acțiuni de urmărire penală, iar responsabilii de la CNA susțin că vor informa adițional depsre alte persoane reținute, obiectele depistate și mijloacele financiare ridicate în cadrul perchezițiilor.

Responsabilii din cadrul serviciului de presă al Vămii au comentat reținerea angajatului instituției, a menționat că Serviciul Vamal acordă suportul necesar anchetei și au reiterat angajamentul pentru promovarea integrității.

#Biroul Vamal Centru #CNA #Iurie Gorea #mita #Percheziții

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.