Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine, care este celebrată anual. Pe lângă tradițiile și obiceiurile de Paște, încă din popor există mai multe superstiții legate de Noaptea Învierii și prima zi de Paște.

Aflați câteva dintre ele:

În noaptea de Înviere trebuie să porți haine noi;
Dacă te împiedici când mergi spre slujba Învierii, cel mai probabil vei avea mai multe necazuri și încercări în perioada care urmează.
Lumânarea de la Înviere se păstrează în casă, pentru a fi aprinsă în caz de boală sau supărări;
Bucățile de pască și de anafură de la Înviere se păstrează tot anul, fiind considerate leac;
În dimineața de Paște, privește prima oară în sus și spune „Hristos a înviat!”. Se spune că, dacă vei privi prima oară în jos, vei avea ghinion tot anul.
În zorii zilei de Paște, trebuie să te speli pe față cu apă neîncepută, pusă într-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, un bănuț de argint și un fir de iarbă, simboluri ale sănătății, prosperității și norocului;
Pentru a avea familia unită tot anul, e bine ca primul ou ciocnit să fie consumat de către toți cei de la masă;
La masa de Paște se mănâncă mai întâi un ou, deoarece se crede că aduce sănătate pe tot parcursul anului;
Ouăle roșii nu se consumă cu sare, pentru că se spune că vei transpira tot anul;
Fetele nemăritate au șanse să își găsească ursitul dacă vor păstra într-un loc ascuns cojile de la ouăle pascale. De asemenea, se mai crede că resturile de ouăle vopsite de Paște păzesc vitele de deochi
În ziua de Paște nu trebuie să dormi, întrucât vei fi somnoros și vei avea ghinion pentru tot restul anului;
La prânz, se consumă pește și pasăre, pentru a fi sprinten ca peștele și ușor ca puiul;
Dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paște și nu se strică, vei avea noroc tot restul anului;
În ziua de Paște este bine să se țină o bucată de fier sub prag, drept protecție pentru casă;
Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Noaptea Invierii #Paste #superstiții

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.