Un nou dispozitiv purtabil destinat persoanelor cu deficiențe de vedere ar putea deveni o alternativă bună la bastonul alb clasic. Sistemul, aflat încă în fază de prototip, combină o cameră montată pe ochelari, algoritmi de învățare automată și semnale audio și tactile pentru a oferi utilizatorilor informații despre mediul înconjurător în timp real, scrie Playtech.ro.

Dispozitivul analizează imaginile preluate de cameră printr-un mini-computer și emite alerte audio la fiecare 250 de milisecunde, prin căști, pentru a orienta utilizatorul către direcția corectă.

Semnalele sonore se aud alternativ în urechea dreaptă sau stângă, în funcție de traseul optim de urmat. În plus, utilizatorii poartă pe încheieturi și degete plasturi cu piele artificială flexibilă, echipată cu sisteme de vibrații care se activează când un obstacol se află la o distanță între 40 și 5 centimetri sau atunci când utilizatorul se apropie de un obiect ce poate fi atins.

Conform unui studiu publicat în Nature Machine Intelligence, cercetătorii au testat sistemul pe 20 de persoane cu deficiențe de vedere. Pe un traseu de interior de 25 de metri, participanții au reușit să parcurgă distanța cu 25% mai repede și mai eficient decât folosind bastonul alb.

În prima etapă de testare, 12 participanți au fost antrenați să folosească sistemul într-un mediu interior. Toți au reușit să evite obstacolele cu succes și au înregistrat viteze de deplasare comparabile cu cele obținute prin folosirea bastonului. Ulterior, opt participanți au testat dispozitivul în condiții reale, cum ar fi pe străzi urbane sau în săli aglomerate de mobilier, iar rezultatele au fost la fel de încurajatoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Botond Roska, director al Institutului de Oftalmologie Moleculară și Clinică din Basel, Elveția, consideră că tehnologia are potențial, dar subliniază că este încă devreme pentru a anticipa dacă va fi adoptată la scară largă.

El susține că este necesară o colaborare strânsă cu comunitatea nevăzătorilor și testări extinse în clinici specializate. Un alt avantaj major al tehnologiei îl reprezintă raza mai mare de percepție a camerei, în comparație cu bastonul clasic, care poate detecta doar obiecte aflate la maximum un metru distanță.

În plus, camera oferă informații nu doar despre prezența obstacolelor, ci și despre natura acestora, uși, pereți sau mobilier.

Cercetătorii își propun acum să miniaturizeze dispozitivul, pentru a-l face mai ușor și mai discret. În viitor, iau în considerare chiar integrarea camerei într-o lentilă de contact, ceea ce ar crește considerabil confortul și acceptabilitatea socială a tehnologiei.

„Este o dovadă de concept care combină cu succes feedback-ul auditiv și tactil”, afirmă Eduardo Fernández Jover, neurolog și cercetător în Spania.

#dispozitiv #Inteligență Artificială #nevăzători

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.