Oamenii de știință cred că au rezolvat unul dintre cele mai mari mistere ale cosmologiei moderne: au aflat unde se află materia „obișnuită” care lipsește din Univers.
Astronomii estimează că materia vizibilă – adică cea care nu este materie întunecată – reprezintă aproximativ 15% din masa totală a Universului. Totuși, de-a lungul decadelor, cercetătorii nu au reușit să detecteze în mod direct aproape jumătate din această materie obișnuită, neputând-o regăsi în stele, galaxii sau alte structuri cosmice vizibile, scrie Antena3.ro.
Acum însă, o echipă internațională de cercetători susține că a descoperit cheia acestui puzzle: norii difuzi de gaz hidrogen ionizat care înconjoară majoritatea galaxiilor sunt mult mai extinși decât se credea anterior – suficient de extinși încât ar putea explica lipsa materiei detectabile din Univers, scrie Live Science.
„Măsurătorile sunt cu siguranță compatibile cu identificarea întregului gaz [lipsă]”, a declarat Simone Ferraro, astronom la Universitatea din California, Berkeley, coautor al studiului. Cercetarea este momentan disponibilă pe platforma de preprinturi arXiv și se află în proces de evaluare pentru publicare în Physical Review Letters.
Pentru a ajunge la această concluzie, echipa a utilizat date colectate de instrumentul Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI) de la Observatorul Național Kitt Peak din Arizona, precum și de la Telescopul de Cosmologie Atacama din Chile.
Folosind observațiile DESI, cercetătorii au suprapus imaginile a aproximativ 7 milioane de galaxii pentru a măsura halourile slabe de gaz hidrogen ionizat aflate la marginea acestora – regiuni prea difuze pentru a fi observate prin metode convenționale. În schimb, echipa a analizat modul în care acest gaz a modificat radiația cosmică de fond – ecoul rămas din Big Bang, prezent peste tot în Univers.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Mai mult, cercetătorii au observat că aceste nori de hidrogen formează filamente aproape invizibile care leagă galaxiile între ele. Dacă aceste „pânze cosmice” conectează majoritatea galaxiilor, ele ar putea reprezenta rețeaua ascunsă a materiei lipsă.
Descoperirea ar putea schimba și modul în care înțelegem activitatea găurilor negre supermasive din centrul galaxiilor. Până acum, se credea că acestea emiteau jeturi de gaz doar în primele faze ale vieții lor. Însă prezența acestor nori difuzi extinși sugerează că găurile negre se reactivează mai frecvent decât se presupunea.
„Una dintre ipoteze este că [găurile negre] se activează și se opresc periodic, într-un așa-numit ciclu de activitate”, a explicat Boryana Hadzhiyska, autorul principal al studiului și astronom la Universitatea din California, Berkeley.
Următorul pas va fi integrarea acestor noi măsurători în modelele cosmologice actuale. „Foarte mulți cercetători sunt interesați să folosească aceste date pentru o analiză detaliată care să includă și acest gaz”, a adăugat Hadzhiyska.
