Oamenii de știință cred că au rezolvat unul dintre cele mai mari mistere ale cosmologiei moderne: au aflat unde se află materia „obișnuită” care lipsește din Univers.

Astronomii estimează că materia vizibilă – adică cea care nu este materie întunecată – reprezintă aproximativ 15% din masa totală a Universului. Totuși, de-a lungul decadelor, cercetătorii nu au reușit să detecteze în mod direct aproape jumătate din această materie obișnuită, neputând-o regăsi în stele, galaxii sau alte structuri cosmice vizibile, scrie Antena3.ro.

Acum însă, o echipă internațională de cercetători susține că a descoperit cheia acestui puzzle: norii difuzi de gaz hidrogen ionizat care înconjoară majoritatea galaxiilor sunt mult mai extinși decât se credea anterior – suficient de extinși încât ar putea explica lipsa materiei detectabile din Univers, scrie Live Science.

„Măsurătorile sunt cu siguranță compatibile cu identificarea întregului gaz [lipsă]”, a declarat Simone Ferraro, astronom la Universitatea din California, Berkeley, coautor al studiului. Cercetarea este momentan disponibilă pe platforma de preprinturi arXiv și se află în proces de evaluare pentru publicare în Physical Review Letters.

Pentru a ajunge la această concluzie, echipa a utilizat date colectate de instrumentul Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI) de la Observatorul Național Kitt Peak din Arizona, precum și de la Telescopul de Cosmologie Atacama din Chile.

Folosind observațiile DESI, cercetătorii au suprapus imaginile a aproximativ 7 milioane de galaxii pentru a măsura halourile slabe de gaz hidrogen ionizat aflate la marginea acestora – regiuni prea difuze pentru a fi observate prin metode convenționale. În schimb, echipa a analizat modul în care acest gaz a modificat radiația cosmică de fond – ecoul rămas din Big Bang, prezent peste tot în Univers.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, cercetătorii au observat că aceste nori de hidrogen formează filamente aproape invizibile care leagă galaxiile între ele. Dacă aceste „pânze cosmice” conectează majoritatea galaxiilor, ele ar putea reprezenta rețeaua ascunsă a materiei lipsă.

Descoperirea ar putea schimba și modul în care înțelegem activitatea găurilor negre supermasive din centrul galaxiilor. Până acum, se credea că acestea emiteau jeturi de gaz doar în primele faze ale vieții lor. Însă prezența acestor nori difuzi extinși sugerează că găurile negre se reactivează mai frecvent decât se presupunea.

„Una dintre ipoteze este că [găurile negre] se activează și se opresc periodic, într-un așa-numit ciclu de activitate”, a explicat Boryana Hadzhiyska, autorul principal al studiului și astronom la Universitatea din California, Berkeley.

Următorul pas va fi integrarea acestor noi măsurători în modelele cosmologice actuale. „Foarte mulți cercetători sunt interesați să folosească aceste date pentru o analiză detaliată care să includă și acest gaz”, a adăugat Hadzhiyska.

#astronomi #oameni de stiinta #univers

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.