Un sfert dintre locuitorii Republicii Moldova, adică 25,9% din populație, au vârsta de 60 de ani și peste. În cifre absolute, acest lucru înseamnă peste 616 de mii de persoane, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS) pentru începutul acestui an, transmite IPN.

Statisticile arată că femeile trăiesc mai mult decât bărbații. În 2024, diferența de speranță de viață a fost de 4 ani și 7 luni. Astfel, o femeie de 60 de ani poate spera să mai trăiască, în medie, încă 20 de ani și jumătate, pe când un bărbat de aceeași vârstă are o speranță medie de viață de 15 ani și 9 luni. Datele au fost publicate cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, marcată anual la 1 octombrie.

Mai multe femei decât bărbați în rândul vârstnicilor și pensionarilor

Dintre toți vârstnicii, 60,2% sunt femei, iar 10,8% dintre acestea au depășit vârsta de 80 de ani. La începutul lui 2025, raportul dintre sexe era de 66 de bărbați la 100 de femei în categoria de vârstă 60+.

Ponderea femeilor este mai mare și în rândul pensionarilor. La 1 ianuarie 2025, în țară erau înregistrate 529,7 mii de femei pensionare, reprezentând 78,7% din total. Totodată, pensiile femeilor sunt mai mici decât ale bărbaților – anul trecut, media lunară a fost de 3 740 de lei pentru femei, față de 4 469 de lei pentru bărbați, adică cu 16% mai puțin.

Mulți vârstnici rămân activi pe piața muncii

O parte importantă dintre pensionari continuă să lucreze. Aproximativ 24,2% dintre cei care primesc pensie rămân activi profesional. În 2024, numărul persoanelor de peste 60 de ani care munceau era de 98,2 mii, ceea ce reprezintă 11% din totalul populației active și 16,1% din totalul vârstnicilor.

Majoritatea celor trecuți de 60 de ani care continuă să muncească activează în agricultură. Bărbații se regăsesc în special în agricultură, industrie și comerț, iar femeile în învățământ, sănătate și asistență socială, urmate de agricultură și comerț.

Mortalitatea în rândul persoanelor vârstnice este cauzată în principal de bolile aparatului circulator, care reprezintă 65% din totalul deceselor. Alte cauze frecvente sunt tumorile (17%) și bolile aparatului digestiv (6,2%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#1 octombrie #persoane varstnice

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.