Un sfert dintre locuitorii Republicii Moldova, adică 25,9% din populație, au vârsta de 60 de ani și peste. În cifre absolute, acest lucru înseamnă peste 616 de mii de persoane, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS) pentru începutul acestui an, transmite IPN.

Statisticile arată că femeile trăiesc mai mult decât bărbații. În 2024, diferența de speranță de viață a fost de 4 ani și 7 luni. Astfel, o femeie de 60 de ani poate spera să mai trăiască, în medie, încă 20 de ani și jumătate, pe când un bărbat de aceeași vârstă are o speranță medie de viață de 15 ani și 9 luni. Datele au fost publicate cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, marcată anual la 1 octombrie.

Mai multe femei decât bărbați în rândul vârstnicilor și pensionarilor

Dintre toți vârstnicii, 60,2% sunt femei, iar 10,8% dintre acestea au depășit vârsta de 80 de ani. La începutul lui 2025, raportul dintre sexe era de 66 de bărbați la 100 de femei în categoria de vârstă 60+.

Ponderea femeilor este mai mare și în rândul pensionarilor. La 1 ianuarie 2025, în țară erau înregistrate 529,7 mii de femei pensionare, reprezentând 78,7% din total. Totodată, pensiile femeilor sunt mai mici decât ale bărbaților – anul trecut, media lunară a fost de 3 740 de lei pentru femei, față de 4 469 de lei pentru bărbați, adică cu 16% mai puțin.

Mulți vârstnici rămân activi pe piața muncii

O parte importantă dintre pensionari continuă să lucreze. Aproximativ 24,2% dintre cei care primesc pensie rămân activi profesional. În 2024, numărul persoanelor de peste 60 de ani care munceau era de 98,2 mii, ceea ce reprezintă 11% din totalul populației active și 16,1% din totalul vârstnicilor.

Majoritatea celor trecuți de 60 de ani care continuă să muncească activează în agricultură. Bărbații se regăsesc în special în agricultură, industrie și comerț, iar femeile în învățământ, sănătate și asistență socială, urmate de agricultură și comerț.

Mortalitatea în rândul persoanelor vârstnice este cauzată în principal de bolile aparatului circulator, care reprezintă 65% din totalul deceselor. Alte cauze frecvente sunt tumorile (17%) și bolile aparatului digestiv (6,2%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#1 octombrie #persoane varstnice

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.