Artur Mija a anunțat marți seara, printr-o postare pe Facebook, că își dă demisia din funcția de secretar general al Guvernului și din cea de secretar general al Partidului „Acțiune și Solidaritate”.

„It was nice while it lasted… Se fac aproape 10 ani de când sunt implicat politic la PAS. În acești 10 ani, am participat în 10 campanii electorale naționale și am avut onoarea să coordonez două dintre ele – alegerile locale din 2023 și alegerile parlamentare din 2025. După 10 ani de implicare, am decis să iau o pauză de la activitatea politică pe durata următorului mandat al guvernării. Astăzi mi-am depus cererile de demisie din funcțiile deținute”, a scris Mija.

Acesta a subliniat că va rămâne membru PAS și că va continua să-și achite cotizația anuală, menționând că decizia este una personală și a fost luată înainte de campania electorală:

„Rog respectuos să nu intuim alte motive, pentru că ele nu există”.

„Am avut privilegiul să fiu acolo unde s-au luat multe decizii importante”

În mesajul său, Mija a vorbit și despre experiența acumulată în deceniul de activitate politică, arătând că, deși nu a fost prezent frecvent în spațiul public, a participat la multe decizii importante pentru partid și pentru Republica Moldova.

Totodată, el a abordat teme precum rolul partidelor într-o democrație, cultura organizațională din PAS și importanța oamenilor integri în politică.

„Ca să începem să construim o democrație sănătoasă – partidele trebuie să fie partide, parlamentul să reprezinte, guvernul să construiască instituții și justiția să facă dreptate, iar jurnaliștii să fie jurnaliști buni, cu substanță. În spațiul public avem nevoie de mai puțină superficialitate și mai multă dorință de cunoaștere a unor fenomene complexe: democrație, economie, stat de drept”, a scris acesta.

La final, Artur Mija și-a încheiat mesajul cu cuvintele: „Să trăiești bine, Moldova! Am avut onoarea!”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Artur Mija #demisie

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.