Cel puțin 91 de elevi au rămas prinși sub dărâmăturile din beton la aproape două zile după prăbușirea unei școli islamice în Indonezia, au anunțat autoritățile după ce au verificat lista de prezență și au primit informații de la familiile îngrijorate ale copiilor dispăruți.

Peste 300 de salvatori lucrează disperaţi pentru a-I elibera pe supravieţuitori, miercuri dimineaţă, după ce structura a căzut pe sute de persoane, în principal băieţi adolescenţi, care participau la rugăciuni de după-amiază, luni, într-o sală de rugăciune la internatul vechi de un secol Khoziny Islamic din provincia Java de Est, care era supus unei extinderi neautorizate.

Agenţia a afirmat că sunt cel puţin şase copii în viaţă sub dărâmături, dar căutarea este îngreunată de placile de beton şi alte părţi grele, dar instabile ale clădirii. Sunt disponibile echipamente grele, dar ele nu sunt folosite din cauza temerii că ar putea provoca noi prăbuşiri.

Salvatorii le dau oxigen, apă şi hrană prin crăpături înguste celor prinşi sub dărâmături pentru a-I ţine în viaţă, unii fiind blocaţi pe loc.

Elevii erau, majoritatea, băieţi din clasele a şapte până în a doisprezecea, cu vârste între 12 şi 18 ani. Elevele se rugau în altă parte a clădirii şi au reuşit să scape, au afirmat supravieţuitorii.

Sala de rugăciuni avea două etaje, dar îi erau adăugate alte două, fără autorizaţie, potrivit autorităţilor. Poliţia a afirmat că fundaţia clădirii vechi aparent nu a putut susţine încă două etaje de beton şi s-a prăbuşit în timpul procesului de turnare.

#Indonezia #Salvatorii #scoala

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.