Chiar dacă pandemia șterge zeci de ani de câștiguri în dezvoltare, eforturile de răspuns demonstrează semne de angajament global reînnoit față de accelerarea progresul în materie de ODD-uri. Astfel, potrivit experților, următoarele 18 luni sunt considerate esențiale pentru eforturile globale de inversare a impacturilor negative ale pandemiei și de stimulare a acțiunilor întru realizarea obiectivelor cheie

Potrivit Raportului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2021, lansat de Organizația Națiunilor Unite, mai multe țări și comunități recunosc necesitatea de a consolida eforturile de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), în lumina daunei aduse oamenilor din întreaga lume de pandemia COVID-19.

Deciziile și acțiunile întreprinse în următoarele 18 luni vor determina dacă planurile de redresare după pandemie vor plasa lumea pe calea realizării obiectivelor convenite la nivel global, care vizează stimularea creșterii economice și a bunăstării sociale, protejând în același timp mediul.

Potrivit raportului, care urmărește eforturile globale de realizare a ODD-urilor, COVID-19 a provocat o perturbare majoră a vieții și a mijloacelor de trai ale oamenilor. În timp ce progresele înregistrate în realizarea ODD-urilor au fost lente chiar și până la declanșarea pandemiei, încă 119-124 de milioane de persoane au fost împinse înapoi în sărăcie în 2020. Echivalentul a 255 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă au fost pierdute, iar numărul persoanelor care suferă de foame, care și așa era în creștere înainte de pandemie, a crescut cu 83-132 de milioane.

Pandemia a expus și intensificat inegalitățile în țară și între țări. La situația din 17 iunie 2021, au fost administrate aproximativ 68 de vaccinuri pentru fiecare 100 de persoane din Europa și America de Nord, comparativ cu mai puțin de 2 în Africa Sub-sahariană. Până la 10 milioane de fete vor fi expuse riscului de căsătorie a minorilor ca urmare a pandemiei în următorul deceniu. Prăbușirea turismului internațional afectează în mod disproporționat statele mici insulare în curs de dezvoltare.

Recesiunea economică din 2020 nu a contribuit prea mult la încetinirea crizei climatice. Concentrațiile majore de gaze cu efect de seră au continuat să crească, în timp ce temperatura medie globală a fost cu aproximativ 1,2°C peste nivelele preindustriale, fiind periculos de aproape de limita de 1,5°C stabilită în Acordul de la Paris.

Fluxurile globale de investiții străine directe au scăzut cu 40% în 2020 față de 2019. Pandemia a adus provocări financiare imense, în special pentru țările în curs de dezvoltare – cu o creștere semnificativă a datoriei.

Agenda 2030, adoptată de toate Statele Membre ale Organizației Națiunilor Unite în 2015, oferă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, acum și în viitor. În centrul său se află cele 17 Obiective, de a îmbunătăți sănătatea și educația, de a reduce inegalitatea și de a stimula creșterea economică – toate acestea în timp ce abordăm schimbările climatice și lucrăm pentru a conserva oceanele și pădurile noastre.

Potrivit raportului, pentru a readuce ODD-urile din nou pe calea cea dreaptă, guvernele, orașele, întreprinderile și industriile trebui să utilizeze recuperarea pentru a adopta căi de dezvoltare cu emisii reduse de carbon, reziliente și favorabile incluziunii care vor reduce emisiile de dioxid de carbon, vor conserva resursele naturale, crea locuri de muncă mai bune, promova egalitatea de gen și combate inegalitățile în creștere.

„Ne aflăm într-un moment critic pentru istoria omenirii. Deciziile și acțiunile pe care le luăm astăzi vor avea consecințe importante pentru generațiile viitoare”, a declarat Liu Zhenmin, Subsecretar General al Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite.

Eforturile de confruntare a pandemiei au arătat, de asemenea, o reziliență comunitară imensă, o acțiune decisivă din partea guvernelor, o expansiune rapidă a protecției sociale, o accelerare a transformării digitale; și o colaborare unică pentru a dezvolta vaccinuri de salvare a vieții și tratamente într-un timp record. Potrivit raportului, acestea sunt platforme solide pe care trebuie să ne bazăm pentru a accelera progresul aferent ODD-urilor.

Unele fapte și cifre cheie suplimentare:

Rata sărăciei extreme la nivel mondial a crescut pentru prima dată din 1998, de la 8,4% în 2019 la 9,5% în 2020.
Între 1 februarie și 31 decembrie 2020, guvernele din întreaga lume au anunțat peste 1,600 de măsuri de protecție socială, în mare parte pe termen scurt, ca răspuns la criza COVID-19.
Șocurile legate de pandemie pot declanșa o creștere a întârzierilor în materie de dezvoltare, care afectează deja mai mult de unul din cinci copii.
Pandemia a oprit sau a inversat progresul în domeniul sănătății și reprezintă amenințări majore dincolo de boala în sine. Aproximativ 90% dintre țări raportează în continuare una sau mai multe întreruperi ale serviciilor esențiale de sănătate.
Impactul pandemiei de COVID-19 asupra școlarizării este o „catastrofă generațională.” Un număr suplimentar de 101 milioane de copii și tineri au scăzut sub nivelul minim de competențe de citire, eliminând câștigurile în materie de educație obținute pe parcursul ultimelor două decenii.
Pandemia de COVID-19 a afectat negativ progresul spre egalitatea de gen: violența împotriva femeilor și fetelor s-a intensificat; se preconizează că numărul căsătoriilor minorilor va crește; și femeile au suferit de pierderea locului de muncă în măsură disproporționată și au sporit munca de îngrijire la domiciliu.
759 de milioane de oameni au rămas fără energie electrică, iar o treime din populația globală a dus lipsă de combustibili și tehnologii curate pentru gătit în 2019.
O redresare economică este în curs de desfășurare, fiind condusă de China și Statele Unite, dar pentru multe alte țări creșterea economică nu se așteaptă să revină la nivelurile pre-pandemice înainte de 2022 sau 2023.
În perioada 2015-2020, lumea nu a reușit să atingă țintele pentru 2020 de a stopa pierderea de biodiversitate și în fiecare an s-au pierdut 10 milioane de hectare de pădure.
În timp ce asistența oficială netă pentru dezvoltare a crescut în 2020 la un total de 161 miliarde de dolari, acest lucru nu este suficient pentru a răspunde la criza COVID-19 și pentru a atinge ținta stabilită de mult timp de 0.7% din VNB.
În 2020, 132 de țări și teritorii au raportat că implementează un plan statistic național, 84 având planuri care au fost finanțate integral. Doar 4 din cele 46 de țări cel mai puțin dezvoltate au raportat că au finanțat integral planurile statistice naționale.

De asemenea, potrivit raportului, efortul de redresare va depinde, de asemenea, de disponibilitatea datelor pentru a informa elaborarea politicilor. Asigurarea unei finanțări suficiente pentru colectarea datelor, atât prin mobilizarea resurselor internaționale, cât și a celor interne, va fi esențială pentru aceste eforturi.

Raportul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2021 poate fi găsit AICI.

#eforturi globale #pandemie #temperatura medie

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.

#Construim Încredere #parlament #reforma salariala