Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, a folosit cel puțin șapte identități false și 21 de documente – pașapoarte, buletine și permise de conducere – pentru a se ascunde de autorități timp de șase ani. Actele, emise aparent în România, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Irak și Vanuatu, au fost descoperite în urma unei anchete internaționale desfășurate de mai multe țări, scrie CU SENS.

Printre numele utilizate de Plahotniuc se regăsesc: Mihai Antohe, Stanislav Kirsanov, Mihailo Taușanji, Mihail Taușanov și Al Shaheen Yako. Datele din actele falsificate aparțin unor persoane reale sau decedate, iar în unele cazuri, numerele de pașaport au fost copiate de la cetățeni străini care nu au nicio legătură cu fostul politician.

Anchetatorii au găsit documentele ascunse într-un seif, în vila de lux unde Plahotniuc ar fi locuit o perioadă, pe malul Mării Egee. Printre ele se aflau pașapoarte biometrice ucrainene, carte de identitate românească, pașaport diplomatic moldovenesc, precum și un pașaport emis de statul Vanuatu, obținut prin programul „cetățenie contra investiție”.

Investigațiile arată că fiecare identitate era însoțită de acte complete: pașaport, buletin, permis de conducere, ba chiar și cod numeric personal. În cazul României, numele „Mihai Antohe” figura cu domiciliul în Bacău, la o adresă reală, dar unde locatarii susțin că nu l-au văzut niciodată pe Plahotniuc și că nu au cunoștință de această situație.

În Ucraina, Plahotniuc a folosit identitatea unui bărbat ucis în 2003, Mihailo Taușanji, iar în Bulgaria – o variantă ușor modificată: Mihail Taușanov. Autoritățile bulgare au confirmat că unele documente sunt false și au deschis un dosar pentru a-i retrage cetățenia acordată în 2004.

O altă identitate, Al Shaheen Fereyduon Yako, i-a permis lui Plahotniuc să devină cetățean al statului Vanuatu, un paradis fiscal din Pacific, în 2022. Acolo, a obținut pașaportul care oferea acces fără viză în zeci de țări, inclusiv în Uniunea Europeană, până la restricționarea programului.

Anchetele sunt în desfășurare în Grecia, România, Bulgaria și Vanuatu, iar documentele descoperite ar urma să ajungă și în posesia autorităților moldovene, pentru a fi anexate dosarelor penale existente pe numele fostului oligarh. În prezent, Vladimir Plahotniuc este deținut preventiv în Republica Moldova, unde este cercetat în mai multe cauze, printre care frauda bancară, Metalferos și dosarul pașapoartelor false.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#documente falsificate #extradare #Vladimir Plahotniuc

În 27 de regiuni din Rusia, infecția cu HIV a ajuns într-un stadiu considerat de specialiști epidemie generalizată, ceea ce înseamnă că virusul se răspândește în populația generală, nu doar în grupurile cu risc ridicat, știrileprotv.ro.

Potrivit Institutului Central de Cercetare în Epidemiologie din cadrul Rospotrebnadzor, în aceste regiuni peste 1% dintre femeile însărcinate sunt diagnosticate cu HIV. Cele mai grave situații sunt raportate în regiunile Kemerovo, Irkutsk și Sverdlovsk.

Deși numărul noilor diagnostice a scăzut în 2025, problemele persistă atât în sistemul medical, cât și în ceea ce privește prevenția și accesul la tratament. Datele publicate de portalul de specialitate Medvestnik indică, de asemenea, cel mai mare număr de infectări cu HIV și hepatită în unități medicale din ultimii 15 ani.

Infectări în spitale și clinici

În 2025, în unitățile medicale din Rusia au fost înregistrate opt focare de infecție, în urma cărora s-au îmbolnăvit 104 persoane. Potrivit Elenei Igonina, șefa Departamentului pentru Bunăstarea Epidemiologică a Populației din cadrul Rospotrebnadzor, au predominat focarele de hepatită virală C și cazurile de coinfecție cu HIV și hepatită.

În 2026, autoritățile continuau investigațiile în 11 focare suspectate în zece regiuni ale țării. La Moscova, de exemplu, este cercetat un focar în care au fost identificate 22 de cazuri de hepatită C.

Printre cele mai mari focare confirmate în ultimii doi ani se numără cel dintr-un sanatoriu din Kabardino-Balkaria, unde au fost infectate 82 de persoane. Dintre acestea, 76 au contractat hepatită C, iar șase au prezentat infecții mixte.

Alte focare au fost identificate în spitale oncologice din regiunea Kamceatka și din Buriatia, unde au fost infectate 147, respectiv 42 de persoane. În plus, trei focare de hepatită C au fost descoperite în centre de dializă din regiunile Samara și Kursk, afectând 26 de pacienți.

Specialiștii indică drept principală cauză încălcarea regulilor sanitare și epidemiologice. Printre problemele semnalate se numără folosirea aceluiași echipament de unică folosință, precum catetere sau glucometre, pentru mai mulți pacienți. În astfel de situații, sursa infecției este, de regulă, un pacient al cărui diagnostic nu fusese stabilit.

Elena Igonina afirmă că aceste „încălcări sistemice și grave” au devenit persistente. Ea atrage atenția și asupra diferențelor dintre categoriile de pacienți testate: deși donatorii de sânge, componente sanguine, organe și țesuturi sunt verificați în mod corespunzător pentru hepatita C, testarea ARN viral rămâne insuficientă în cazul unor categorii vulnerabile, precum pacienții dializați, cei din hematologie și transplant, persoanele aflate în contact cu focare de hepatită, copiii sub un an născuți din mame cu HIV și pacienții cu imunodeficiențe.

Pentru prima dată în ultimii șase ani, în 2026 au fost identificate și două cazuri de transmitere a HIV prin transfuzia de componente sanguine, a precizat Institutul Central de Cercetare în Epidemiologie.

Consultantul internațional în domeniul HIV Aleksei Verter a declarat pentru Current Time că descoperirea unui număr atât de mare de persoane infectate în spitale indică faptul că „procesul infecțios din țară este latent, ascuns”. Cu alte cuvinte, numeroase persoane ar putea să nu știe că sunt infectate.

Peste 1,2 milioane de persoane trăiesc cu HIV

În 2025, în Rusia au fost depistate aproximativ 45.000 de cazuri noi de HIV, cu 13,4% mai puține decât în 2024, potrivit Institutului Central de Cercetare pentru Prevenirea și Controlul SIDA.

Cu toate acestea, numărul total al persoanelor care trăiesc cu virusul continuă să crească. Pentru fiecare deces asociat HIV sunt înregistrate aproximativ 1,5 noi infecții, explică Natalia Ladnaia, specialistă în cadrul institutului de cercetare.

În ultimii trei ani, atât incidența, cât și mortalitatea în rândul persoanelor cu HIV au scăzut. Experta estimează că tendința ar putea continua și în 2026, dar avertizează că evoluția se poate schimba rapid.

Rusia înregistrează între 30.000 și 34.000 de decese asociate HIV în fiecare an. Potrivit unui reprezentant al institutului, doar 15 țări din lume raportează anual peste 15.000 de decese în rândul persoanelor cu HIV, iar Rusia se numără printre acestea.

Directorul Institutului Central de Cercetare în Epidemiologie, Vasili Akimkin, afirmă că Rusia, Ucraina și Macedonia de Nord au cele mai ridicate rate de incidență a HIV la 100.000 de locuitori din regiunea europeană.

Infecția cu HIV a devenit principala cauză de deces în rândul rușilor de vârstă activă. Peste 3% dintre bărbații cu vârste între 40 și 49 de ani sunt afectați de virus, potrivit Nataliei Ladnaia. În ultimii 15 ani, vârsta medie a persoanelor infectate a crescut de la 32 la 44 de ani.

Un alt aspect evidențiat de specialiști este calea de transmitere: aproximativ două treimi dintre noile infecții sunt asociate contactelor heterosexuale.

În prezent, peste 1,232 milioane de persoane din Rusia au un diagnostic confirmat de HIV, echivalentul a aproximativ 0,8% din populația țării, potrivit lui Akimkin.