De mai bine de 30 de ani, Republica Moldova își urmează parcursul European. După declararea independenței, țara s-a apropiat de UE și a început să își consolideze relațiile cu statele membre ale comunității.

Perioada a fost marcată atât de clipe de bucurie, cât și momente sumbre, care ne-au făcut să reevaluăm realitățile în care trăim, să cerem schimbări, să oferim aprecieri și să spunem franc ce ne dorim, cum și unde ne vedem viitorul.

1994 – primul pas făcut de Moldova spre UE

În noiembrie 1994, Republica Moldova se alătură Acordului de Parteneriat și Cooperare. Acesta intră în vigoare în 1998 și este valabil 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Documentul stabilește relațiile bilaterale moldo-europene în politică, comerț, economie, justiție cultură și își propune să consolideze democrația în țara noastră, dezvoltarea durabilă, promovarea schimburilor comerciale și investițiilor.

2005 – Planul de acțiuni Moldova – Uniunea Europeană

Începutul mileniului este marcat de migrații masive ale populației Moldovei. Oamenii luptă cu sărăcia, lipsa locurilor de muncă, unii primesc produse alimentare și diverse bunuri în loc de salarii și pensii. În căutarea unei vieți mai bune, moldovenii părăsesc baștina, ademeniți inclusiv de oportunitățile pe care le oferă comunitatea europeană, condiții mai bune de viață, lefuri mai mari și viitor mai bun pentru copiii lor. Mulți pleacă ilegal și nu pot reveni ani la rând, până la legalizare și perfectarea actelor. Unii sunt nevoiți să împrumute sume enorme pentru a ajunge în UE, iar drumul durează luni și nu se merge pe șosele, ci mai mult prin păduri sau printre mlaștini. Asta se va afla peste ani.

În 2005, țara noastră face un nou pas spre Uniunea Europeană. La Consiliul de Cooperare se aprobă planul de acțiuni Moldova-UE, elaborat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Inițial, documentul era valabil trei ani, dar a fost extins repetat de mai multe ori. Planul de acțiuni prevede asigurarea dialogului politic între părți. Sunt discutate reformele inițiate de Chișinău, relațiile bilaterale, subiectele de securitate, politica externă și alte chestiuni de interes comun.

2008 – Parteneriatul de mobilitate și combaterea migrației ilegale

Declarația comună privind Parteneriatul de Mobilitate Republica Moldova-UE este semnată în 2008, la Luxemburg. Documentul se referă la combaterea migrației ilegale, traficului de persoane și se creează mecanisme pentru a face față fenomenelor. Potrivit datelor Ministerului de Externe, începând cu 2008 au fost realizate și se implementează încă peste 110 inițiative în domeniul migrației, securității documentelor și combaterii fenomenelor ilegale. Peste patru ani se stabilește că Republica Moldova este un exemplu de succes în implementarea politicilor de mobilitate.

2009 – Moldova declară că vrea să trăiască altfel

Aprilie 2009 rămâne în istorie drept momentul în care Moldova și-a făcut vocea auzită. Nemulțumiți de politica PCRM și rezultatele alegerilor parlamentare, oamenii ies în stradă ca să ceară alt viitor, la proteste se alătură forțe politice. Evenimentele degenerează în violențe. Mulțimea devastează Parlamentul și Președinția, iar autoritățile amenință cu utilizarea armelor. Guvernarea comunistă și opoziția pro-europeană pasează reciproc responsabilitatea pentru ostilități, dar cert este că evenimentele de atunci au însemnat începutul sfârșitului pentru administrația lui Voronin. Vor urma alegeri parlamentare anticipate, care au adus pro-europenii la putere și numeroase crize politice, generate de neînțelegerile între partidele care fac coaliție și imposibilitatea de a alege șeful statului.

O lună mai târziu după evenimentele tragice din Centrul Capitalei, Moldova își reiterează dorința de a parcurge calea spre aderare. Pe 7 mai 2009, la Praga are loc primul summit al Parteneriatului Estic. Șase țări: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina își manifestă dorința de a aprofunda relațiile cu UE și a consolida cooperarea. Parteneriatul se încadrează în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care își propune, în contextul extinderii din 2004 a comunității, să colaboreze cu vecinii săi de la sud și est, pentru a ajunge la asociere politică și integrare economică mai puternică.

2014 – Undă verde pentru călătorii și semnarea Acordului de Asociere

În timp ce relațiile Moldova-UE avansează, în 2014 este semnat „Acordul de Asociere între Republica Moldova, Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora”. Documentul înlocuiește Acordul de Parteneriat din 1994, iar negocierile referitoare la semnarea lui erau inițiate încă în 2008.

Prin intermediul Acordului, este recunoscută apartenența Moldovei la spațiul valoric european și sunt apreciate progresele țării noastre în procesul de cooperare cu UE. Părțile punctează importanța respectării valorilor pe fiecare le împărtășește, în special democrația, respectarea drepturilor omului și asigurarea economiei durabile. Totodată, se pun bazele creării Zonei de Liber Schimb, deschiderii reciproce a piețelor și preluarea treptată de către Moldova a normelor și standardelor europene.

În același an, primul cetățean moldovean intră oficial, cu pașaport biometric și fără viză, în Uniunea European. Pe 28 aprilie 2014, a intrat în vigoare liberalizarea, iar până în 2020 au fost raportate șase milioane de călătorii ale moldovenilor în Uniunea Europeană.

Autoritățile din UE menționează responsabilitatea cetățenilor moldoveni în raport cu respectarea termenilor de ședere, iar conform statisticilor Frontex, în anii precedenți doar 0,5% dintre cei care ajungeau în UE, o făceau ilegal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2022, războiul împinge Moldova în brațele UE

Invazia Rusiei în Ucraina împinge Moldova în brațele UE. La scurt timp după debutul războiului, Chișinăul semnează și transmite cererea de aderare. Se întâmplă pe 3 martie, iar în aceleași circumstanțe solicitări similare sunt transmise de Kiev și Tbilisi.

Pe 17 iunie 2022, Republica Moldova primește statul de țară candidată pentru aderare, iar calea spre UE devine ireversibilă, anunță autoritățile de la Chișinău.

Republica Moldova beneficiază ajutoare europene, depășește criza energetică din iarna anului 2022, iar România și Germania creează o platformă de suport. Bucureștiul devine avocatul Chișinăului la Bruxelles și cere de nenumărate ori sprijin pentru noi, pe fundalul amenințărilor hibride despre care se vorbește tot mai mult.

2023 – Moldova transmite raportul cu progrese, iar Parlamentul UE cere deschiderea negocierilor

Într-o rezoluție adoptată în aprilie 2023, eurodeputații declară că aderarea Republicii Moldova la UE ar reprezenta o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică. Ei cer ca negocierile să fie deschise până la sfârșitul anului 2023, dacă Republica Moldova îndeplinește cele nouă etape identificate de Comisia Europeană necesare pentru deschiderea procedurii.

Guvernului de la Chișinău i se cere să avanseze în reforme și să pună în continuare în aplicare prevederile acordului de asociere. Totodată, europenii se declară pregătiți să îi sancționeze pe cei care vor să destabilizeze Moldova.

O săptămână mai târziu, Moldova transmite raportul de circa 1000 de pagini, privind progresele referitoare la aderare. Aceasta devine prima contribuție a țării noastre la procesul de extindere a comunității.

Când aderăm la UE și ce ne aduce Summitul CPE la Chișinău?

Chișinăul a declarat de mai multe ori că obiectivul pentru ca Moldova să ajungă membră cu drepturi depline în UE este anul 2030. Unele voci spun că dacă nu se va întâmpla în circumstanțele actuale, procesul ar putea fi tergiversat la infinit. Între timp, pe 1 iunie 2023, la Chișinău vin zeci de șefi de stat de pe continent, în Republica Moldova fiind organizat Summitul Comunității Politice Europene.

Evenimentul este cel mai mare găzduit de noi vreodată, iar Moldova devine pentru câteva zile centrul lumii politice europene – încă un mesaj puternic pentru întreaga lume că suntem europeni.

#aderare #integrare europeană #Moldova #parcurs european #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.