Fostul cancelar german Angela Merkel a spus că nu ar trebui să „ne îngustăm prea mult mințile” atunci când vine vorba de găsirea unei soluții pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, relatează Ukrainska Pravda.

„Este important pentru mine și am încercat mereu să nu ne restrângem prea mult orizontul. Când cineva ca Wolfgang Ischinger, fostul președinte al Conferinței de Securitate de la München, spune că trebuie să ne gândim la faptul că la un moment dat va trebui să negociem, atunci nu ar trebui să-l huiduim imediat”, a spus Merkel.

Merkel și-a apărat, de asemenea, politica ei cu privire la Rusia și deciziile de politică energetică care au făcut ca Germania să fie puternic dependentă de gazul rusesc.

„Aș fi preferat ca gazul să fie importat din Marea Britanie și Norvegia, așa cum făceam noi, și din Țările de Jos. Dar nu mai era disponibil.

Pentru noi, întrebarea era: GNL mai scump – cu o treime mai scump – sau gaz rusesc mai ieftin”, a spus fostul cancelar german. Merkel nu a răspuns la o întrebare despre motivul pentru care, gândind retrospectiv, nu se simte confortabil să-și recunoască greșelile.

„Sinceră să fiu, nu știu dacă va avea un efect calmant dacă spun ceva acum la care nu m-am gândit, doar de dragul de a recunoaște greșeala acum”, a mai precizat Angela Merkel.

Angela Merkel, cancelar al Germaniei timp de 16 ani, a fost criticată pentru deschiderea sa față de Moscova și Vladimir Putin, dar și pentru decizia de a nu conferi Ucrainei foaia de parcurs pentru aderarea la NATO, la summitul de la București din 2008.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vorbitoare fluentă de limbă rusă după ce a crescut în fosta Germanie de Est comunistă, Merkel și-a atras critici din partea SUA și a altor state și pentru că a susținut proiectul construirii gazoductului Nord Stream 2, conceput pentru a livra gaz rusesc direct în Germania. Succesorul său, Olaf Scholz, a renunțat la proiect.

#Merkel #razboi #Ucraina

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.